Ziua Regalității. 10 mai, zi cu triplă semnificație istorică: Sosirea lui Carol, Independenţa şi Regatul
În această zi sunt marcate trei momente istorice: la 10 mai, în 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul ca domnitor, în 1877 Carol proclama Independenţa României, după secole de stăpânire otomană, şi în 1881, domnitorul Carol I era încoronat ca prim rege al noului Regat al României.
La 10 mai, în 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul ca domnitor, în 1877 Vodă Carol proclama Independenţa României, după secole de stăpânire otomană, şi în 1881, domnitorul Carol I era încoronat ca prim rege al noului Regat al României. Din 1866 până în 1947, 10 mai nu a fost doar Ziua Regalităţii şi a Independenţei, ci şi Ziua naţională a României, sărbătorită cu mare bucurie de români.
Timp de opt decenii, între 1866 şi 1947, în calendarul sărbătorilor naţionale româneşti, 10 mai a fost reperul principal, Ziua naţională a României fiind respectată şi sărbătorită de toţi românii. La parada militară din fiecare 10 mai erau în frunte însuşi Regele şi Regina, iar românii participau în număr mare, dorind să-şi cinstească patria şi suveranul, deopotrivă.
În urma abdicării de la tron a regelui Mihai I şi înlăturarea monarhiei constituţionale la 30 decembrie 1947, s-a trecut şi la demolarea brutală a tuturor simbolurilor României Regale. Semnificaţia zilei de 10 mai ca Zi a Regalităţii a fost integral suprimată şi nici proclamarea Independenţei nu a mai fost legată de această dată, iar odată cu instaurarea regimului comunist ziua de 23 august a devenit Ziua naţională a României, marcată prin parade şi spectacole grandioase.
Simbolurile regalităţii au fost puternic asociate, de mai bine de 60 de ani, cu personalitatea Regelui Mihai, iar după reîntoarcerea sa în România, la 10 mai, în fiecare an, Ziua Regalităţii este sărbătorită de români prin evenimente publice, organizate de societatea civilă sau de Casa Regală a României.
