A început sezonul lalelelor la Istanbul. Un covor „ţesut” numai din lalele este prezentat anual în piaţa Sultanahmet
Lalelele au fost simbolul Istanbulului şi au fost apreciate de personalităţi mari precum Suleiman Magnificul sau sultanul Ahmet al III-lea
Sezonul lalelelor anunţă sosirea primăverii la Istanbul. În fiecare an, în luna aprilie, cele mai populare locuri din cel mai mare oraş al Turciei sunt decorate cu lalele de diferite culori, transformând oraşul într-un
adevărat festival al culorilor.
În fiecare an, piaţa Sultanahmet este decorată cu lalele cultivate de producători autorizaţi, devenind o zonă intens vizitată atât de localnici, cât şi de vizitatori. Similar, şi în alte zone din Istanbul precum Emirgan, Gülhane, Yildiz, Soğanlı, Beykoz, Büyük Çamlıca, Küçük Çamlıca, Fethipaşa sau Hidiv Pavillon sunt aduse lalele în această perioadă a anului.
Simbolul lalelei este proeminent în arta şi cultura turcă
Lalelele au fost aduse pentru prima dată în Turcia în regiunea Anatolia tocmai din Munţii Pamir aflaţi în Asia Centrală. De asemenea, această regiune este considerată a fi „patria” de unde lalelele îşi au originea. Încă din secolul al XII-lea, lalele au devenit un adevărat simbol în cultura turcă. Planta bulboasă şi erbacee a fost la modă în perioada otomanilor fiind considerată un bun subiect pentru poezii, edicte, poveşti şi picturi în miniatură. Lalelele au fost pictate pe numeroase moschei, pietre funerare şi palate, dar şi pe covoare, caftane, lăzi pentru haine sau monede. Mai mult, cadrele militare au gravat lalele pe căştile de luptă sau pe tunuri.
La Istanbul, lalelele au fost considerate flori sălbatice şi au început să fie cultivate şi plantate în grădini abia în secolul al XVI-lea. Lalelele au căpătat o importanţă deosebită în cultura locală în timpul domniei lui Suleiman Magnificul, care avea o pasiune pentru aceste flori şi care a condus ulterior la dezvoltarea şi cultivarea unui număr foarte mare de soiuri de lalele în Turcia. Tot în această perioadă a apărut şi „laleaua de Istanbul” considerată în aceea perioadă ca fiind simbolul oraşului.
Mai târziu, în perioada domniei sultanului Ahmet al III-lea, lalelele au crescut din nou în notorietate prin prisma celor peste două mii de soiuri care deja se cultivau. Astfel, sultanul Ahmet al III-lea a şi numit această perioadă „Epoca Lalelelor” care avea să înceapă în secolul al XVIII-lea.
Fiecare culoare are un sens diferit
Pe măsură ce au apărut mai multe soiuri, culorile pe care le prezintă lalelele au primit diferite semnificaţii:
Lalelele roşii simbolizează dragostea;
Lalelele able simbolizează puritatea/inocenţa;
Lalelele violet simbolizează nobleţea/romantismul;
Lalelele galbene simbolizează bucuria/speranţa;
Lalelele negre (foarte rare) simbolizează însăşi raritatea/unicitatea;
Lalelele în dungi aduceau un compliment persoanelor care aveau ochii frumoşi.
În Europa, istoria lalelelor a început în a doua jumătate a secolului al XV-lea Austria, la Viena, iar apoi a continuat în Ţările de Jos. Imediat ce au dobândit o mare popularitate în Ţările de Jos, lalelele au fost transportate în Canada, la Ottawa, iar ulterior au devenit renumite în întreaga lume.
Există numeroase soiuri de lalele care sunt cultivate astăzi în Anatolia, iar printre acestea se numără „laleaua inversată”, cunoscută şi sub numele de „mireasa plângătoare”. Există 167 de specii de lalele inversate în întreaga lume, iar 43 dintre acestea pot fi văzute în Turcia.
