Începutul de an, aduce două mari sărbători în Calendarul Creștin Ortodox. Prima este pe 6 ianuarie, Boboteaza, și cea de a doua, pe 7 ianuarie, Sfântul Ion. Acestea două sunt primele mari sărbători creștine ale fiecărui început de an.
În Ajunul Bobotezei, la sate, se mai respectă anumite tradiții, datini și obiceiuri străvechi.De-a lungul veacurilor creștinii ortodoxi români și-au păstrat și pentru această mare sărbătoare datinile, tradițiile și obiceiurile din bătrâni. În toate comunitățile creștin-ortodoxe se țin tot felul de ritualuri. Unul dintre ele vorbește despre aflarea destinului tinerelor fete necăsătorite.
Tinerele, după slujbă, conform tradiției, merg la părinte și-i cer acestuia un fir de busuioc sfinţit. Se spune că acest fir, mai ales în Ajunul Bobotezei, are puteri magice care le va ajuta pe fete să-și afle destinul. Singura condiție pentru ca magia să se înfăptuiască, este ca tinerele să postească să facă rugăciune întru Dumnezeu, iar în noaptea de Ajun să ascundă sub pernă firul de busuioc sfințit.
Tot din străbuni, se mai spune că în Ajunul Bobotezei este bine să nu existe sfadă în familie și nici ranchiună. Dacă este așa, spun bătrânii că așa va fi tot anul. Tot din bătrâni se mai spune că în această zi e bine să nu ne pedepsim copii. O altă tradiție, tot legată de fetele nemăritate, în alte zone ale țării, spune că dacă un bărbat îi apare în vis fetei, aducându-i o cană cu apă, acela îi este sortit să-i fie bărbat.
