Climatolog ANM: „Vom mai trece prin astfel de valuri de căldură”. De ce se confruntă România cu temperaturi de peste 40 de grade
Temperaturi de peste 40 de grade, nopți tropicale și un val de căldură care a cuprins mare parte din Europa. Climatologul ANM Roxana Bojariu spune că astfel de episoade, considerate cândva excepționale, vor deveni tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice. „Europa se încălzește cu o rată de două ori mai mare decât media globală”, avertizează specialistul.
România traversează unul dintre cele mai intense episoade de caniculă din ultimii ani, cu temperaturi care depășesc pragul de 40 de grade Celsius, neobișnuite pentru sfârșitul lunii iunie. Potrivit climatologului ANM Roxana Bojariu, fenomenul este provocat de o „cupolă de căldură” care s-a deplasat din vestul Europei și care acoperă în prezent și țara noastră.
„Cupola de căldură care a dus atâtea probleme în vestul Europei a fost împinsă dinspre Atlantic de sistemele care acum vin acolo cu furtuni și fenomene extreme cauzate de instabilități. De data aceasta, noi suntem în centrul acestei structuri de aer foarte cald, care ajunge până la o înălțime destul de mare în atmosferă și care ne aduce temperaturi maxime aproape de 40 de grade, dar și temperaturi minime foarte ridicate, cu nopți tropicale”, a explicat Bojariu.
Explicația temperaturilor de peste 40 de grade din România Climatologul spune că România are totuși un avantaj față de alte state europene afectate de caniculă.
„Norocul nostru este că nu durează atât de mult această situație. Spre deosebire de vestul și centrul Europei, unde timp de aproape o săptămână s-au înregistrat temperaturi în jurul valorii de 40 de grade, la noi, de la mijlocul săptămânii, vremea se va răcori. Evident însă că vom avea acele instabilități despre care vorbim mereu atunci când aerul foarte cald este înlocuit de unul mai rece și mai proaspăt”, a precizat specialistul ANM.
Potrivit acesteia, alternanța dintre caniculă și furtuni este specifică verii, însă intensitatea fenomenelor din acest an este ieșită din comun.
„Contrastul foarte mare dintre perioadele cu temperaturi extreme și cele cu instabilități severe este ieșit din comun. Și extinderea acestui al doilea val de căldură din Europa este foarte impresionantă. Practic, mai mult de 150 de milioane de europeni au simțit efectele cupolei de căldură”, a afirmat Bojariu.
Climatologul atrage atenția că marile orașe sunt cele mai vulnerabile din cauza efectului de „insulă de căldură”, creat de asfalt și clădiri. „Adaptarea la valurile de căldură devine o problemă foarte importantă, mai ales în aglomerările urbane. Asfaltul și clădirile rețin căldura, iar stresul termic este amplificat și de umiditatea din atmosferă, ceea ce face ca temperatura resimțită să fie mai mare decât cea măsurată în adăpostul meteorologic”, a explicat ea.
Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală Roxana Bojariu spune că astfel de episoade de caniculă apar din ce în ce mai devreme în timpul anului și sunt strâns legate de schimbările climatice.
„Pentru toată Europa, declanșarea acestor valuri de căldură s-a produs foarte timpuriu, încă din luna iunie. Cu mai multe decenii în urmă, astfel de fenomene erau rare și apăreau, în general, în iulie sau chiar în august. Vedem însă că lucrurile se schimbă, iar efectul este cauzat de încălzirea globală și schimbările climatice”, a declarat climatologul.
Aceasta subliniază că Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid. „Europa se încălzește cu o rată de două ori mai mare decât media globală. În nordul continentului, în zona arctică, încălzirea este chiar de trei ori mai mare decât media globală. În plus, modificările din circulația atmosferei amplifică apariția unor fenomene extreme, precum valurile de căldură foarte intense și declanșate timpuriu”, a explicat Bojariu.
În opinia sa, astfel de episoade vor continua și în anii următori, motiv pentru care adaptarea devine esențială. „Clar vom mai trece prin astfel de valuri de căldură, însoțite apoi de instabilități foarte puternice. Pe termen scurt ne ajută sistemele de alertare și de atenționare.
Pe termen mediu și lung trebuie însă să schimbăm modul în care proiectăm orașele. Avem nevoie de mai mulți arbori, nu doar de gazon sau panseluțe, pentru că diferența dintre o zonă umbrită de arbori și una acoperită de asfalt poate ajunge și la 12 grade Celsius în timpul verii”, a concluzionat meteorologul ANM.
