Pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR va obliga România să înlocuiască banii europeni cu împrumuturi costisitoare, a avertizat la Digi24 economistul Adrian Mitroi. „Cash-ul acela este pierdut”, a spus acesta, estimând că dobânzile vor depăși 50 de milioane de euro anual. Economistul a atras atenția și asupra riscului de retrogradare a ratingului de țară.
Adoptarea noii legi a salarizării unitare reprezenta un jalon din PNRR de care depindea deblocarea sumei de 770 de milioane de euro. Negocierile politice nu au condus însă la o variantă care să întrunească sprijinul necesar și să respecte cerințele de echitate și sustenabilitate bugetară.
Adrian Mitroi s-a declarat „extrem de dezamăgit” de eșecul adoptării legii și de modul în care politicienii au tratat consecințele financiare ale pierderii banilor.
„Cash-ul acela este pierdut. Sunt 3,8 miliarde de lei echivalent. La cât ne împrumutăm noi local, un pic mai ieftin deocamdată, 6,5-7%, asta înseamnă peste 50 de milioane de euro echivalent pe an, adică probabil aproape 5 milioane pe lună. Bani pe care i-am pierdut și nici nu-mi dau seama de ce”, a declarat acesta.
„Trebuie să luăm banii din altă parte și foarte scump” România va trebui să acopere suma fie prin împrumuturi de pe piețele internă și externă, fie prin creșterea deficitului, a explicat Adrian Mitroi. Potrivit acestuia, posibilitățile de finanțare de pe piața locală sunt deja limitate.
„Noi trebuie să luăm banii aceia din altă parte. E clar, din piață și foarte scump, cum vă spuneam, și de pe piața externă. Piața internă este limitată, a luat deja maximum cât putea să ia. Și trebuie să luăm banii ăștia în plus ori să trecem la deficit, probabil în jur de 0,2-0,5. Numai asta nu ne trebuie acum, într-un context economic oricum foarte complicat internațional”, a afirmat Mitroi.
Economistul a criticat declarațiile politicienilor, care s-au acuzat reciproc pentru eșecul reformei, fără să vorbească despre costurile pe care le va suporta statul.
„Este incredibil cu câtă lejeritate, nu doar că dau vina, pentru că am agreat că o să dea vina între ei, dar nici măcar nu fac cea mai mică aluzie la consecințele acestei boacăne extraordinare în plan financiar, în primul rând”, a spus el.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a atribuit responsabilitatea PSD, partid despre care a spus că a blocat proiectul din rațiuni politice și electorale. În replică, fostul ministru al Muncii Florin Manole a susținut că responsabilitatea revine Guvernului Bolojan și că proiectul propus nu îndeplinea cerințele Comisiei Europene privind echitatea și sustenabilitatea bugetară.
Mitroi avertizează asupra riscului de retrogradare a ratingului Pe lângă costurile directe ale împrumuturilor, eșecul reformei poate afecta încrederea investitorilor și evaluările agențiilor de rating, a avertizat economistul.
„Nu uitați că mai avem un rating și probabilitatea de rating în jos începe să crească exponențial. Pentru că, cu siguranță, o să vedem acum o discuție inutilă și fără rost, politică, iar lucrurile cele mai importante vor fi evitate și lăsate acolo, poate vor trece de la sine. Nu-i adevărat. Economia nu se joacă, iar consecințele vor fi clare”, a afirmat Adrian Mitroi.
Economistul a susținut că Parlamentul ar fi putut prelungi aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, ca soluție temporară pentru acoperirea impactului bugetar identificat de Comisia Europeană. „Trebuia luată o hotărâre de Parlament să prelungească CASS-ul pentru pensiile peste 3.000 de lei, ca să fie sursa miliardului aceluia pe care l-a găsit Comisia Europeană lipsă acolo. Dacă aveam asta, le arătam și sursa banilor și o rezolvam cumva”, a spus Mitroi.
Întrebat dacă ar fi fost corect ca efortul să fie suportat din nou de pensionari, în condițiile în care statul nu a redus cheltuielile și nu a reorganizat instituțiile, economistul a recunoscut că măsura ar fi reprezentat doar o soluție rapidă de compromis.
„Aveți dreptate, dar eu v-am dat o soluție. Ne puneam sacul în căruță, chiar dacă mai curgeau grăunțele din el, și după aceea discutam. Găseam noi ceva după aceea. Să ne fi văzut cu banii aceia. Consecințele vor fi extrem de multe. Va fi supărare politică. Nu vor face nici restul legilor. Vine ratingul. Deci sunt consecințe și de cash-flow, dar și de operațiuni și de reformă”, a concluzionat economistul.
