Patru orașe din Germania au început să retragă ajutoarele sociale pentru cetățeni români și au impus obligația de părăsire a țării
Orașele germane Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund și Hagen se confruntă cu o problemă legată de imigrația din sud-estul Europei, determinată de sărăcie. Anul trecut, au întrerupt acordarea de ajutoare sociale și au emis ordine de părăsire a țării pentru 1.181 de imigranți bulgari și români. Aceste cifre au fost furnizate către WDR de către municipalități, în cadrul unei investigații exclusive, scrie wdr.de.
Acest lucru este posibil dacă se poate dovedi că nu se desfășoară nicio muncă sau că se desfășoară o muncă insuficientă pentru a-și asigura existența. În astfel de cazuri, libera circulație a lucrătorilor, care se aplică cetățenilor Uniunii Europene, poate fi revocată de către municipalitățile respective ; așa este reglementată în cadrul UE.
Există diferențe enorme între orașe: Gelsenkirchen a revocat beneficiile de 506 ori, în timp ce Hagen a făcut acest lucru doar de trei ori. Situație tensionată în Hagen Situația este deosebit de tensionată în Hagen, unde trăiesc aproximativ 7.000 de imigranți din România și Bulgaria, mulți dintre ei de etnie romă. Mai mult de jumătate dintre aceștia, 55%, depind de ajutorul social.
Costurile pentru municipalitate sunt uriașe: doar pentru Hagen, suma anuală se ridică la circa zece milioane de euro, estimează noul primar, Dennis Rehbein (CDU). Hagen a reținut beneficiile sociale doar de trei ori anul trecut. Primarul orașului Hagen, care a preluat recent funcția, intenționează să folosească această opțiune mai frecvent în viitor. Prin urmare, el solicită UE să impună reglementări mai stricte.
„În prezent, regula UE prevede că oricine lucrează cel puțin 5,5 ore pe săptămână este considerat angajat și are dreptul la beneficii sociale. Această regulă este mult prea mică. Se ridică la doar câteva sute de euro pe lună, ceea ce este suficient pentru a fi considerat angajat. Pur și simplu nu poți trăi cu asta în Germania”, spune el.
Hagen are nevoie și de imigranți care să lucreze, potrivit lui Rehbein: „Dar imigrația țintită în sistemele de asistență socială, care cu siguranță există, este întâmpinată cu o respingere generală. Oamenii sunt strict împotriva ei și chiar și persoanele cu origini migratoare îmi spun că trebuie făcut ceva în această privință. Este nedrept, pentru că unii dintre ei au acumulat mult aici prin propria muncă asiduă, iar acum văd că poate fi mai ușor.”
Retragerea ajutoarelor sociale este posibilă dacă se poate demonstra că activitatea profesională a persoanei nu asigură existența sau contribuie insuficient la întreținerea proprie. În astfel de cazuri, libertatea de circulație a lucrătorilor UE poate fi suspendată de municipalități, conform legislației europene.
Regula UE spune că oricine muncește cel puțin 5,5 ore pe săptămână este considerat angajat și are dreptul la prestații sociale. Primarul Rehbein susține că pragul este mult prea scăzut: „Este suficient doar pentru a fi considerat angajat, dar nu poți trăi din asta în Germania”.
Contează modul în care municipalitățile interpretează regulile În Hagen, ajutoarele sociale au fost retrase doar de trei ori anul trecut, însă Rehbein intenționează să utilizeze acest instrument mai frecvent.
În alte orașe din bazinul Ruhr, această practică este mult mai răspândită: în Dortmund au fost înregistrate 116 cazuri, în Gelsenkirchen 506 cazuri, iar în Duisburg 556 cazuri. Diferențele nu se datorează doar dimensiunii orașelor, ci și modului în care municipalitățile interpretează regulile. În Gelsenkirchen, biroul pentru imigrări ia decizii mai stricte: persoanele care nu câștigă cel puțin o treime din necesarul de trai sunt excluse din sistem.
Un șef de echipă al biroului pentru imigrări din Gelsenkirchen, care a dorit să rămână anonim, explică: „Aceste venituri nu sunt suficiente pentru a stabili statutul de angajat. Atunci emitem o decizie de pierdere a dreptului de ședere pentru părinți și copii, iar întreaga familie este obligată să părăsească țara.”
Instanțele au confirmat în mod repetat legalitatea acestei practici. Autoritățile subliniază că nu pot acționa pe baza suspiciunilor generale. Verificările se fac doar dacă există informații concrete de la alte instituții, pentru a evita discriminarea și a proteja drepturile imigranților care muncesc și contribuie la societate.
