Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce romano-catolicii numesc Înălţarea Fecioarei. Tradiţia spune că Maica Domnului a murit ca orice fiinţă omenească, „adormind”, aşa cum indică şi numele sărbătorii, iar ea a fost înălţată la Cer de Fiul său, Mântuitorul Iisus Hristos. Sfânta Maria a fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil de trecerea ei la cele veşnice, iar ea s-a bucurat şi s-a rugat pe Muntele Măslinilor şi copacii s-au aplecat în faţa ei.
„Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare care ne arată taina vieţii noastre pe pământ”, spunea la un moment dat patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, explicând de ce trupul Maicii Domnului, prin care s-a zămislit şi apoi s-a născut Mântuitorul Iisus Hristos, nu putea să rămână în moarte, în stricăciune, ci a fost dus în ceruri. Însă Maica Domnului este văzută de Biserică și de credincioși ca fiind foarte aproape de necazurile şi bucuriile din viaţa de zi cu zi.
Gradul înalt de cinstire acordată Maicii Domnului în cultul ortodox se vede şi din numărul mare al sărbătorilor închinate prăznuirii ei.
Semnificația sărbătorii de la 15 august Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, deşi mărturii despre existenţa ei nu avem decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu, cultul ei cunoscând de atunci o foarte mare dezvoltare.
Cu trei zile înainte de moarte, ea a fost înştiinţată de Sfântul Arhanghel Gavriil că va trece din lumea aceasta la viaţa veşnică, conform tradiţiei Bisericii.
