Într-o țară cu analfabetism funcțional îngrijorător, nu e de mirare că românii sunt pe ultimul loc în Europa la consumul de carte.
Potrivit Eurostat, 93,5% dintre conaționali nu cumpără nici măcar o carte pe an, drept urmare avem cele mai puține librării pe cap de locuitor.
Mulţi români spun că nu au timp să citească şi să intre în librării să cumpere cărţi. De aceea, printre rafturi întâlnim în general elevi sau părinţi, care cumpără volumele recomandate la şcoală.
Potrivit Eurostat, doar 6,5 la sută dintre români cumpăra cel puţin o carte pe an. De aici, rezultă că în România, doar 1,3 milioane de persoane cumpăra cărţi.
Dintre acestea, majoritatea sunt femei. De altfel, 18 milioane şi jumătate dintre români nu cumpăra nici măcar o carte pe an.
Vânzările încep să crească abia la începutul toamnei, în lunile septembrie şi octombrie, când românii se întorc din concediu, dar şi când încep şcolile şi facultăţile.
Consumul scăzut de carte din România se reflectă şi în numărul tot mai mic de librării. Şi la acest capitol, statisticile ne plasează tot pe ultimul loc din Europa. Avem doar 2 librarii la sută de mii de locuitori în vreme ce, în Germania, de exemplu, sunt de 5 ori mai multe.
Se întâmplă asta deoarece cărţile nu sunt promovate, în comparaţie cu alte produse culturale cum ar fi de exemplu, filmele din cinematografe.
Sociologii sunt de părere că majoritatea românilor nu îşi permit să dea bani pe cărţi chiar dacă şi-ar dori.
Laurenţiu Ciprian Tudor, sociolog: “Preferam în primul rând să dăm banii pentru a ne satisface nevoile primare de mâncare, cheltuieli pentru casa, haine. Pe de-o parte nu ne mai rămân bani şi pe de altă parte nu avem nişte pattern-uri de consum de carte.”
Adică nu am moştenit din familie obiceiul de a citi de plăcere şi nici şcoala nu ne stârneşte prea mult interesul. În Italia, de exemplu, tinerii care împlinesc 18 ani primesc un voucher cultural de 500 de euro.
Mihai Mitrică, Asociaţia editorilor din România: “Peste 70 la sută dintre aceste vouchere culturale au fost folosite pentru achiziţia de carte. Deci o nevoie a publicului de a avea cărţi în casă şi de a citi, există.”
Măsura a fost împrumutată, din proprie iniţiativă, şi de anumite companii private de la noi din ţară.
