Traficul ilegal cu gunoaie a înflorit la granița României, iar autoritățile par incapabile să oprească fenomenul.
Tone de deșeuri intră clandestin în țară și ajung să fie depozitate pe câmpuri ori arse în fabricile de ciment.
Garda de Mediu a descoperit în ultimii doi ani 15 importuri ilegale de gunoaie. Ultimul, zilele trecute în Bihor, unde au ajuns 700 de tone de resturi din Italia.
Transportul ilegal de deşeuri a intrat în ţară la sfârşitul anul trecut. Nu este clar prin ce vamă au trecut camioanele cu cele peste 700 de tone de resturi textile, plastic şi cauciuc şi nici cum vameşii le-au permis accesul în ţară.
Pe o parte dintre ele firma care le-a adus în România a încercat să le ascundă în apropierea unui fost cap din Ineul de Criș, judeţul Bihor. Potrivit autorităţilor de mediu, deşeurile au fost aduse din Italia. În Ineul de Criș, suprafaţa pe care au fost depozitate este de mărimea unui teren de fotbal.
Primarul din localitate susţine că resturile ar fi trebuit să fie arse.
Dumitru Togor, primar Inelul de Criș: „Urmau să fie duse şi incinerate la un combinat de pe raza judeţului Bihor.”
Sute de tone de resturi au ajuns şi în localitatea Vadul Crișului. Importurile ilegale sunt verificate de Garda de Mediu.
Mihai Togor, comisar șef Garda de Mediu Bihor: „Aceste deşeuri au fost introduse în ţară în scopul valorificării la instalaţii de valorificare, respectiv tranzit România spre Republica Moldova. Introducerea pe teritoriul României, în scopul eliminării, a deşeurilor din afara ţării, este infracţiune.”
Procurorii au deschis deja un dosar penal în acest caz, iar firma care a adus în ţară deşeurile a fost amendată cu 60 de mii de lei.
Reprezentanţii firmei nu au putut fi contactaţi pentru a-și exprima punctul de vedere.
O reacţie au avut, în schimb, proprietarii terenurilor pe care au fost depozitate resturile.
Ionel Bugău, proprietarul terenului: „Aveam un contract cu el în care el era liber şi răspundea absolut pentru tot ce făcea acolo. Au venit ăştia de la Mediu şi n-are autorizaţie, n-are nu ştiu ce. I-am făcut o chestie de evacuare.”
Potrivit activiştilor de mediu, nu exista cifre oficiale privind cantitatea de deşeuri care intră în România din alte ţări.
Resturile sunt adesea importate ilegal, sub pretextul că sunt diverse bunuri, şi ulterior trimise către fabricile de ciment unde sunt arse.
Nu se cunoaşte nici natura deşeurilor importante.
La frontiere nu există un control special şi în ţară ajung şi gunoaie contaminate ori resturi din spitale.
Raul Pop, Coaliția pentru Economie Circulară: „Noi avem două probleme în România: nu controlăm foarte bine la graniţă ceea ce intră şi dacă controlăm nu urmărim după aceea în interiorul ţării. Noi ar trebui în mod normal ca fiecare transport de deşeuri să aibă o rezolvare cunoscută de autorităţi.”
Specialiştii spun că alte ţări preferă să îşi trimită gunoiul la noi pentru că avem unele dintre cele mai mici costuri de depozitare.
Pentru o tonă de resturi depozitată în România se plăteşte cel mult 30 de euro, în timp ce în ţările din vest preţul ajunge la 150 de euro.
Reacția Patronatului din industria cimentului și altor produse minerale pentru construcții din România „Informațiile prezintă o realitate deformată și în antiteză cu eforturile susținute ale industriei cimentului pentru dezvoltarea unei economii circulare autohtone. Mai mult decât atât, se desconsideră eforturile depuse pentru a evita ca România să devină într-adevăr „o groapă de gunoi”, în contexul în care aproximativ 98% din deșeurile tratate în fabricile de ciment provin din România, având la baza si datele EUROSTAT.
Astfel, facem următoarele precizări:
Industria cimentului nu importă și nu a importat niciodată deșeuri periculoase. Printre membrii pe care CIROM îi reprezintă, se numără și companii reprezentative din această industrie, care au acționat și continuă să acționeze în conformitate cu cerințele de mediu, impuse atât de legislația din România, cât și de legislația europeană:
Deșeurile de pe lista „roșie” (deșeuri periculoase) – nici un membru CIROM nu importă și nu a importat astfel de deșeuri.
Deșeurile de pe lista „galbenă” (amestecuri de deșeuri nepericuloase destinate recuperării prin reciclare sau alte metode de valorificare, inclusiv deșeuri sortate din cele menajere) – importul lor este permis prin lege, după obținerea aprobărilor de la autoritățile competente din țara de destinație, adică din România in acest caz. Deși din punct de vedere legal acestea sunt permise, niciun membru CIROM nu a importat astfel de deșeuri din 2013, an la care de fapt se face referire in informatiile vehiculate in presa.
Deșeurile de pe lista „verde” (deșeuri nepericuloase destinate recuperării prin reciclare sau alte metode de valorificare, de exemplu: hârtie, cauciucuri uzate, plastic , cauciuc, textile din procesarea cauciucului etc ) – importul lor este permis prin lege fără notificarea prealabilă a autorităților competente din țara de destinație.
Din acesta listă verde fac parte și deșeuri care sunt importate de producătorii de ciment din România pentru a fi co-procesate. Spre deosebire de alte țări europene, în România chiar și aceste importuri se efectuează numai cu respectarea unor reguli stricte impuse fabricilor de ciment de către autoritățile de control române. Printre acestea se numără obligativitatea de notificare a acestor autorități cu 24 de ore înainte de sosirea transportului la destinație. Fiecare transport trebuie sa respecte aceasta procedură.
„Nimeni nu controlează co-procesarea sau importurile pentru co-procesare” Din contră, întreaga operațiune de pre-tratare și co-procesare a deșeurilor în fabricile de ciment este strict legiferată, monitorizată și controlată atât periodic, cât și inopinat de autoritățile de mediu responsabile în acest sens.
Co-procesarea deșeurilor în fabricile de ciment din România este o soluție care ajută România să nu devină o groapă de gunoi. Ea este una dintre soluțiile recomandate de legislația în vigoare pentru protejarea resurselor naturale și gestionarea corectă a deșeurilor ce nu mai pot fi reciclate. Co-procesarea permite simultan reciclarea conținutului mineral și recuperarea energiei din deșeuri, fără a rezulta nicio cenușă sau alt reziduu care să necesite tratare ulterioară. Având în vedere temperaturile foarte ridicate din cuptoarele fabricilor de ciment (ajung până la aproximativ 2.000°C), transformarea deșeurilor în resurse alternative pentru procesul de producție al cimentului este o soluție eficientă. Complementară reciclării, această activitate face posibilă devierea deșeurilor de la gropile de gunoi și evită generarea de gaze cu efect de seră sau a metanului (gaz cu efect de seră de 21 de ori mai puternic decât CO2) care s-ar produce în urma depozitării deșeurilor.
Deși astfel de soluții de gestionare corectă a deșeurilor (precum co-procesarea) sunt prezente în România, peste 70% din deșeurile din România încă ajung să fie depozitate la gropi de gunoi în prezent, deoarece acestea nu se colectează separat.”
