Comisia Europeană arată, în cel mai recent raport privind România, că măsurile de austeritate au redus deficitul, însă problemele legate de finanțele publice persistă. Oficialii atrag atenția asupra colectării slabe a taxelor, în special a TVA, dar și asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici.
Același raport ridică semne de întrebare și privind calitatea investițiilor făcute din bani europeni, care nu mai sunt verificate după finalizare.
Deficitul rămâne „extrem de ridicat”
Deficitul rămâne „extrem de ridicat” În cel mai recent raport de țară, publicat pe 3 iunie, Comisia Europeană arată că măsurile fiscale adoptate în ultima perioadă au contribuit la reducerea deficitului bugetar.
„După ce a atins 9,3% din PIB în 2024, deficitul administrației publice a scăzut la 7,9% din PIB în 2025 și este estimat să ajungă la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% în 2027. Acest rezultat a fost obținut prin două pachete ample de consolidare fiscală adoptate în a doua jumătate a anului 2025 și printr-un control mai strict al cheltuielilor”, arată raportul. Totuși, oficialii europeni atrag atenția că deficitul continuă să rămână „extrem de ridicat”.
Datoria publică ar putea trece de 63% din PIB Același raport vorbește și despre datoria publică a României, care ar putea ajunge la un nivel record. Se estimează că aceasta va depăși 60% din PIB în 2026 și va continua să crească în 2027:
„Datoria publică a crescut de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% din PIB în 2025, în principal ca urmare a deficitelor încă foarte mari. Potrivit Prognozei de Primăvară a Comisiei Europene, datoria guvernamentală este așteptată să continue să crească, ajungând la 61,6% din PIB în 2026 și la 63,4% din PIB în 2027.”
Calitatea finanțelor publice și slaba colectare a taxelor
Calitatea finanțelor publice rămâne o problemă centrală. Raportul de la Bruxelles arată că România a redus deficitul bugetar prin înghețări de salarii și pensii, însă autoritățile de la București ar trebui să se aplece către o mai bună colectare a veniturilor la bugetul de stat.
De asemenea, cheltuielile publice nu mai trebuie să depășească nivelurile prevăzute inițial în buget. „În 2024, veniturile fiscale totale au reprezentat 27,9% din PIB, un nivel semnificativ sub media Uniunii Europene, de 39,4% din PIB. Această diferență este deosebit de pronunțată în cazul taxării muncii (deși ponderea contribuțiilor de asigurări sociale este mai apropiată de media europeană) și al taxării capitalului”, reiese din raport.
Comisia mai atrage atenția că mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate legislativă și fiscală, o reglementare mai redusă, dar și de o administrație publică mai eficientă.
Taxarea muncii rămâne ridicată
România are un sistem de impozitare bazat pe cotă unică, combinat cu contribuții sociale ridicate, o structură care conduce la un nivel foarte ridicat al poverii fiscale, în special pentru persoanele cu venituri mici, subliniază Comisia Europeană.
Astfel, pentru o persoană singură care câștigă 50% din salariul mediu, povara fiscală pe muncă ajunge la 41,7%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, comparativ cu media UE de 31,6%.
Această situație poate afecta negativ participarea pe piața muncii și perspectivele de angajare ale persoanelor cu venituri reduse, deoarece o parte importantă din costul muncii este absorbită de taxe și contribuții, mai arată același raport.
Semne de întrebare cu privire la calitatea investițiilor Deși investițiile publice au ajuns la un nivel ridicat în 2025, sunt semne de întrebare cu privire la calitatea acestora, spun oficialii europeni:
„Planificarea investițiilor pe termen lung este realizată în principal de ministerele de linie, cu o coordonare limitată între sectoare și cu o implicare redusă a Ministerului Finanțelor. (…)
De asemenea, evaluările realizate după finalizarea proiectelor privind eficacitatea și eficiența investițiilor sunt rare și nu sunt integrate în mod sistematic în procesele viitoare de planificare. Astfel, lecțiile învățate din proiectele deja implementate sunt valorificate insuficient în conceperea și prioritizarea investițiilor viitoare.”
În final, Comisia subliniază că România are nevoie și de o reformă a salarizării publice, „care ar trebui să asigure o mai mare echitate și, în același timp, să contribuie la eforturile de consolidare fiscală”.
