În ianuarie 1949, când și-a făcut Testamentul politic, liderul PNL Dinu Brătianu era conștient că urmează să fie arestat și, cel mai probabil, să moară în închisoare: „Înainte de a dispărea din arena politică, simt de datoria mea să vă dau un ultim sfat, hotărârea finală urmând să fie luată cu chibzuinţă, conform tradiţiilor partidului nostru”
Dinu Brătianu condusese, alături de Iuliu Maniu, opoziția democratică, pro-occidentală, împotriva lui Antonescu și a dictaturii comuniste instaurată de ocupația sovietică. Era născut în 13 ianuarie 1866, la conacul Brătienilor de la Florica, din Argeș.
Avea deja 83 ani când scria aceste rânduri: „În ultimii 15 ani, România a avut de suportat un şir de dictaturi care au culminat cu tirania comunistă. Partidul Liberal a luptat în tot acest timp ca să menţină trează conştiinţa democratică românească şi să arate şi străinătăţii care sunt drepturile imprescriptibile ale României asupra provinciilor ei.(…) Am convingerea că, după toate greutăţile, după tot noianul de suferinţe pe care le suferă astăzi pe nedrept neamul nostru cu răbdare şi cuminţenie, va urma ceasul libertăţii pentru care trebuie să luptăm”, scria Dinu Brătianu în ianuarie 1949.
Șeful PNL a fost arestat anul următor, în noaptea de 5 spre 6 mai 1950, la 84 ani. Dus la Sighet, unde a fost întemnițată pentru a fi exterminată elita politică, academică, militară și religioasă a României. Dinu Brătianu a murit la trei luni de la arestare, în 20 august 1950.
Tot acolo, la Sighet, au pierit, între alții, șeful PNȚ, Iuliu Maniu (la 5 februarie 1953) și Gheorghe Brătianu (la 27 aprilie 1953), academician, istoric și lider liberal, pe care Dinu Brătianu îl vedea urmaș la conducerea partidului: „Dintre toţi fruntaşii partidului”, scria Dinu Brătianu în testamentul său, „cred că acela care întruneşte mai bine multiplele calităţi ce se cer unui conducător este Gheorghe I. Brătianu, care este şi o victimă a urgiei vrăjmaşilor neamului. El a fost cel mai apropiat colaborator al meu în lupta ce am dus împotriva dictaturilor şi eforturile sale mi-au fost de mare folos”, arăta Dinu Brătianu.
Cât echilibru, câtă seninătate și cât optimism degajă Testamentul politic al bătrânului lider liberal: „România modernă este opera Partidului Naţional Liberal, care, prin pleiada lui de oameni luminaţi, care au stat, necontenit, în primele rânduri ale partidului nostru, a introdus principiile democratice la baza vieţii politice a ţării. Numai în acest mod România a putut să progreseze, pentru că regimul unei democraţii sincere este singurul care convine firii poporului nostru. (…) Sunt încredinţat că rolul Partidului Naţional Liberal, care singur este rezemat pe principii sănătoase, va fi în viaţa de mâine şi mai important ca în trecut. În viaţa de mâine a României va fi şi mai însemnat decât a fost în trecutul lui glorios. El singur având o tradiţie de înfăptuiri generoase şi o lungă experienţă în conducerea ţării.
În toate domeniile vor fi probleme grele de rezolvat.
Pe plan extern, România ca cea mai luminată ţară din răsăritul Europei va juca un rol de frunte în cadrul cooperării internaţionale economice şi politice ale unei Europe Unite.
În politica noastră internă va trebui să chezăşuiască iarăşi libertatea individuală şi să se stimuleze iniţiativa particulară în toate domeniile.”
Dinu Brătianu, cel care a redactat acest Testament politic și a suferit moarte de martir la Sighet, a fost fiul fondatorului Partidului Național Liberal, Ion C. Brătianu (cel care l-a și adus în primăvara lui 1866 pe Principele Carol I în țară) și frate cu doi dintre premierii iluștri ai României – Ionel și Vintilă Brătianu.
Textul integral al Testamentului politic al lui Dinu Brătianu se află pe siteul Memorialului Sighet: https://www.memorialsighet.ro/constantin-dinu-bratianu-13-ianuarie-1866-20-august-1950/
