PROMOVARE ELECTORALĂ – Partidul Național Liberal – Filiala Bistrița-Năsăud, executată de SC Nicomar Ambience SRL, portal web: www.rovestea.ro, Cod mandatar financiar PNL BN 11200025
În ultimii 4 ani ați fost membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Spuneți-ne, din experiența dvs, care sunt cele mai mari probleme pe care le are România la acest capitol.
Robert Sighiartău: Sunt problemele lăsate de PSD și pe care guvernarea liberală le corectează. Dar, în mod mai profund, e vorba pierderea încrederii românilor suprataxați și înșelați de PSD. Iar noi încercăm să recuperăm această încredere în instituțiile statului, după ce oamenii au fost mințiți. Pentru că acești bani luați de PSD de la români prin taxe trebuiau să se întoarcă înapoi în obiective de infrastructură, în creșterea nivelului de trai. Or, sub PSD nu a fost așa ceva. Au taxat și nu au construit. Vă dau exemplul supraaccizei la carburanți. Peste trei miliarde euro a strâns PSD din 2014, când Ponta a introdus supraacciza, până în 2019, când a fost eliminată la inițiativa mea, cu excepția a opt luni din 2017 când această suprataxă nu a mai fost percepută. Cu banii aceștia, PSD putea face autostrada Sibiu-Pitești. Puteau construi cinci spitale regionale. Le-ați văzut? Mai rău, scumpirea carburanților a dus la creșterea tuturor prețurilor, inflația a explodat la un nivel record în Europa. Românii s-au văzut cu veniturile diminuate. Am scos supraacciza, a scăzut inflația de la 5,4% la 2,2% și acum avem printre cei mai ieftini carburanți din UE. Așa, e ușor să pui din pix o taxă că aduce venituri la buget. Dar e iresponsabil să nu te gândești la consecințe.
Sau, alt exemplu, supraimpozitarea românilor care munceau part-time decisă de Mihai Tudose și Olguța Vasilescu. I-au taxat pe oameni pentru venituri pe care nu le aveau. Munceai două sau patru ore și erai taxat ca pentru opt. Ba, la un moment dat, a trebuit să aduci și bani de acasă când Viorica Dăncilă a făcut „revoluția fiscală” și a trecut povara plății dărilor pe umerii angajaților. Tocmai cei cu venituri mici au fost loviți. Personalul auxiliar din școli și grădinițe, care lucra două-trei ore, câștiga mai puțin decât dările pe trebuia să le dea la stat. Cum să nu-și piardă oamenii încrederea? Asta vă spun din experiență personală, am vorbit cu oamenii, am reușit să elimin aceste aberații.
Noi am scos toate suprataxele PSD și aducem deja mai multe venituri la buget. În septembrie, de exemplu, am avut cu 7,6% mai multe venituri față de septembrie 2019. Am arătat că știm să administrăm o economie cu taxe mai mici și mai puține. Am deschis sau deblocat marile șantiere. Oamenii își recapătă, treptat, încrederea. Mă uitam pe cifre: cuantumul obligațiilor fiscale declarate în august-octombrie 2020 a crescut cu 3,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Românii trebuie să vadă că banii lor zidesc ceva.
Ce vă propuneți pentru următorii ani de mandat ca deputat? Aveți deja anumite proiecte legislative pe care intenționați să ni le împărtășiți?
R.S.: Susțin în primul rând investițiile majore în Bistrița Năsăud care sunt incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență: drumul expres Bistrița – Dej – Cluj-Napoca (130km), modernizarea căii ferate Cluj-Napoca –Dej –Beclean –Salva –Năsăud –Ilva Mică (cu 116 km în județul nostru), înființarea pepinierei Sărata, lângă parcul industrial Bistrița Sud. Va fi o pepinieră modernă, complet automatizată, pe 26 hectare, ce va produce anual 19 milioane de puieți de rășinoase pentru împăduriri în toată țara. Acestea vor fi pentru mine priorități absolute, mă voi bate pentru realizarea lor și voi avea un partener în guvernul liberal. Sper că și în Consiliul Județean.
Voi urmări și realizarea Complexului sportiv și de agrement din Năsăud, care a stagnat șapte ani sub PSD, și și-a găsit finanțare de 8 milioane euro în guvernarea liberală. De asemenea, să nu uităm că premierul Orban a prezentat la Bistrița angajamentul pentru Autostrada Nordului și realizarea centurii Bistriței, iar varianta ocolitoare de la Beclean a primit deja avizul de pentru fonduri europene de la ministrul Marcel Boloș.
La nivel național, voi continua promovarea politicilor pro-familie și de combatere a declinului demografic. Sperăm în revenirea la normal cât mai curând posibil în educație și reluarea frecventării firești a școlii de către copii. Luna trecută, am depus un proiect de lege privind transportul public local gratuit al elevilor din învăţământul primar şi secundar. Proiectul prevede, pentru orașele cu peste 50.000 locuitori, și introducerea de curse școlare pentru transportul elevilor între domiciliu și școală. A fost un proiect de succes al lui Emil Boc la Cluj-Napoca. Un alt proiect de lege pe care l-am depus vizează asigurarea unei mese gratuite în creșe și grădinițe.
De ce are nevoie România pentru a trece cu bine de viitoarea scădere economică care ne așteaptă?
R.S.: De investiții, de absorbția fondurilor europene și de un ritm de creștere de 5,5% pentru următorii ani. PNL a schimbat paradigma dezvoltării de la stimularea consumului excesiv de către PSD către investiții. Despre asta e planul de investiții „Reclădim România”: am investit deja în primele zece luni 35,4 miliarde lei. E un record în ultimul deceniu. Uitați-vă anul trecut, an fast pentru economia globală: PSD a investit doar 26,8 miliarde tot anul. În 2020, în an de criză, România a fost singura țară din UE care a crescut volumul investițiilor.
Vorbeați despre o viitoare scădere economică. Vă reamintesc, totuși, că în trimestrul 3 am revenit deja pe creștere economică, plus 5,6% față de trimestrul 2. Este cea mai mare creștere economică trimestrială din ultimii 20 ani – media este de 1,4%, cea mai rapidă revenire a economiei de la un trimestru la altul. Este ceea ce domnul Cîțu numește „revenirea în V”. Avem planul de investiții, îl aplicăm deja, avem finanțarea obținută de Președintele Iohannis la Bruxelles – 80 miliarde euro, avem perspectiva începerii stăpânirii crizei sanitare la nivel global odată cu distribuirea vaccinurilor. Și vom accelera această dezvoltare a României dacă vom avea majoritate PNL, un Parlament care nu va mai pune piedici președintelui și Guvernului.
M-am uitat pe programul PSD. Își propune o creştere anuală medie de doar 4,3%. E puțin. E sub ce au realizat chiar ei, cu Grindeanu, Tudose, Dăncilă, în condițiile unei absorbții modeste a fondurilor UE. Asta îmi spune clar că PSD nu îşi propune ca România să beneficieze de noile oportunităţi de finanțare ale UE, că PSD rămâne tot pe modelul socialist învechit „taxează și consumă”. Și mai îmi spune ceva: că nu vor să renunțe la subdezvoltare, pentru că le aduce voturi. Dezvoltarea aduce nu doar creșterea nivelului de trai, ci și libertate, independență față de orice autoritate cu tendință de control cum e PSD, urmașul partidului comunist. Uitați-vă la Cluj, la Oradea, unde PSD a devenit irelevant. L-au interzis Boc ori Bolojan? Nu. Dezvoltarea orașelor i-a marginalizat pe pesediști, oferta lor nu mai spune nimic oamenilor.O Românie dezvoltată va fi o Românie cu un PSD marginal, care nu mai poate face rău societății și economiei.
Pe plan european, este România pregătită să absoarbă cele 80 de miliarde de euro?
R.S: Vă spun sincer că România a avut în 2020 o șansă extraordinară cu Marcel Boloș, ministrul liberal al Fondurilor Europene. E un profesionist al fondurilor europene în politica mare. Alături de Ilie Bolojan, Marcel Boloș se află la originea „revoluției fondurilor europene” care a transformat Oradea în unul din cele mai cochete orașe ale Europei Centrale și de Est.
Iarăși, mă uit pe cifre. Volumul foarte mare al finanțării UE din următorii ani – 80 miliarde euro – dar și termenele scurte de depunere, aprobare și realizare a proiectelor impun dublarea sau chiar triplarea capacității de absorbție și implementare. Iar Marcel Boloș nu doar că a reușit salvarea, pe ultima sută de metri, a 550 milioane euro pe care era să le piardă Dăncilă, nu doar că a atras de trei ori mai multe fonduri față de PSD, dar a și promovat reformele pentru a nu rata absobția celor 80 de miliarde. Avem opt agenții de dezvoltare. Toate au au primit puteri sporite, sunt acum autorități de management, beneficiarii nu vor mai bate drumul la București pentru depuneri de proiecte, aprobări de plăți. Va crește viteza aprobării proiectelor, decizia va fi luată la nivel local, în cazul nostru la Cluj-Napoca, nu de cineva de la București care poate nu înțelege de ce un oraș din Bistrița-Năsăud are nevoie de un proiect anume. De asemenea, guvernul nostru a dat posibilitatea transferării la autoritățile locale, care au putere de implementare, a proiectelor mari de infrastructură, precum centurile ocolitoare. Bihorul deja a luat de la compania națională de autostrăzi proiectul drumului expres Arad-Oradea. Guvernul PNL a facilitat accesul la finanțare europeană al proiectelor în parteneriat dintre orașe și comunele limitrofe, al parteneriatelor dintre localități.
Cu cine vedeți alcătuirea unei viitoare majorități parlamentare după votul din 6 decembrie? De ce această formulă?
R.S.: Românii, prin votul lor, sunt de fapt cei care decid viitoarea configurație. Dacă PNL are un scor foarte bun, desigur că alcătuirea viitorului guvern va fi mult mai facilă. Suntem pregătiți pentru toate situațiile. Dar la baza formării unui nou guvern trebuie să stea un pact cu reguli foarte clare de comportament în viitoarea coaliție. În această criză, noi nu am stat deoparte. După trei ani în care PSD și-a schimbat trei guverne, noi ne-am asumat singuri guvernarea când a fost cel mai greu, când toți dădeau din colț în colț. Avem experiență, am trecut România prin cel mai dificil an din istoria recentă. Noi nu vom repeta greșelile acelor coaliții care nu au funcționat, care s-au remarcat prin teribilismele și lipsa de maturitate ale unor parteneri. România are o oportunitate istorică de dezvoltare în următorii patru ani și are nevoie de guvernare responsabilă, nu de show. De aceea spun: reguli clare de funcționare ale unei viitoare coaliții de guvernare condusă de PNL.
În final, cine credeți va avea o surpriză neplăcută după alegerile din 6 decembrie?
R.S.: Eu cred că singurele surprize neplăcute ar putea să le aibă doar cei care nu s-au dus la vot. Trebuie să evităm un nou moment 2016, când mulți nu s-a dus la vot și apoi au regretat amarnic. Am văzut ce a urmat: guvernare PSD în slujba corupților, promisiuni neonorate – mai țineți minte cele opt spitale regionale și un mega-spital metropolitan ce trebuiau construite de PSD până în 2020? – creșteri de taxe și de prețuri, decăderea infrastructurii cu consecințe tragice pe care le trăim acum, stocuri zero de medicamente și echipamente de protecție care ne-au pus viețile în pericol la izbucnirea molimei de coronavirus.
Privind cazul spitalului de la Piatra Neamț, credeți că e nevoie de o reformă la nivelul procedurilor de numire a cadrelor de conducere a instituțiilor publice? Dacă da, în ce ar consta aceasta? Dacă nu, de ce?
R.S.: Trebuie ca, în primul rând, judecățile să fie drepte, responsabilitățile clare: spitalul județean Neamț se află în subordinea consiliului județean condus de un baron al PSD, Ionel Arsene. La spitalul de acolo au fost opt directori într-un an. Chiar luna trecută, înaintea tragediei, presa dezvăluia că pacienții erau tratați sub cerul liber la spitalul aflat în subordinea lui Ionel Arsene.
Și da, este evident nevoie de schimbarea procedurilor de numire. Ministrul Tătaru spune că 80% din managerii de spital din România ar trebui dați afară. Și o spune de câteva luni încoace. Până și pesediștii ajunseseră la această concluzie anul trecut, Sorina Pintea, ministrul pesedist, zicea că cei mai mulți dintre directorii de spitale nu au ce căuta în sistemul de sănătate. Noi, în primăvară, am și încercat această reformă, dar PSD a blocat-o în Parlament. Coordonarea unor astfel de spitale trebuie să revină la Ministerul Sănătății. Si în plus, e necesară o reformă profundă a sistemului sanitar. În 2020, noi am putut și a trebuit să combatem, în primul rând, efectele crizei sanitare. Am găsit rezerve sanitare zero, deși Departamentul pentru Situații de Urgență solicitase guvernelor PSD, de patru ori, constituirea acestora. După 6 decembrie, dacă avem majoritate solidă în Parlament, putem îndrepta și cauzele, putem face reformele necesare. Și este nevoie de investiții, pe care le-am început deja, deblocând proiectele spitalelor regionale și salvând finanțarea europeană pentru aceste proiecte ratate de PSD.
Au fost cazuri în care au fost numite la șefia instituțiilor publice persoane care aveau diplome false sau chiar fără studii superioare. Cum considerați că pot fi evitate astfel de situații în viitor?
Am abordat această temă în programul de guvernare lansat joia trecută. Dacă vom avea o majoritate puternică vom putea decide înființarea unui Registru unic, național, integrat al diplomelor și actelor de studiu. Acesta ar face ușoară verificarea și ar promova integritatea în cadrul sistemului de educație, dar nu numai. Plagiatul este un furt, diploma falsificată sau obținută prin plagiat este o înșelăciune cu consecințe pentru toată societatea. Și trebuie să fim intransigenți cu cei care recurg la așa ceva. Nu există incompetenții noștri care sunt mai buni decât ai lor. Astfel de oameni, care acced prin înșelăciune în funcții de demnitate publică, afectează nemeritat și imaginea celor competenți din acele instituții. Legile sunt necesare, dar remediul pe termen lung ține de cultivarea valorilor morale și a principiilor încă din familie și de la școală, de deosebirea între bine și rău în societatea românească. Așa crește, trainic, respectul față de adevăr și față de lege.
Credeți că alegerile parlamentare vor mai putea fi amânate până în primăvară în contextul pandemiei actuale? Cum putem convinge lumea să se prezinte la vot în ciuda situației actuale.
R.S.: Am reușit deja să derulăm în siguranță alegerile locale. Statele Unite au votat într-un context sanitar mai dificil. Frații noștri basarabeni au organizat alegeri recent. Dacă s-ar amâna alegerile câteva luni de zile, actualul Parlament, controlat de PSD, va continua să submineze toate inițiativele Guvernului PNL. Ar fi o catastrofă și mai mare pentru combaterea pandemiei, nu doar pentru democrație. Avem nevoie de reforme privind managementul spitalelor și organizarea DSP. Toate acestea se fac doar printr-o nouă majoritate parlamentară.
E drept că suntem la capătul unui an de mari încercări, suntem tracasați, ne-am pierdut răbdarea, toată această oboseală este firească. Să ne gândim totuși că generațiile care ne-au precedat au avut încercări mai grele și le-au trecut. Să ne gândim că, în sfârșit, se întrevede o stăpânire a crizei sanitare odată cu viitoarea distribuire a vaccinurilor. Vor urma patru ani fără alegeri, și avem nevoie de stabilitate, de o cooperare între Parlament, Guvern și Președintele Iohannis pentru a fructifica această oportunitate istorică de dezvoltare a României.