„Mica Unire” a fost, de fapt, un mare act istoric întemeietor. La 24 ianuarie 1859, generația pașoptiștilor a făurit o țară. Au urmat apoi ani de construcție. În doar câțiva ani, sub domnia lui Cuza, au fost adoptate mari reforme prin care au fost puși pilonii primului stat român modern: de la prima Constituție de esență liberală, la reformele electorală, agrară și a educației.
Sigur, au fost doar începuturile, dar direcția a fost cea bună. A fost urmărită cu tenacitate și patriotism, până la realizarea Marii Unirii de la 1918. Și atunci, Marea Unire, al doilea mare act istoric întemeietor al României moderne, a fost urmată de ani de intensă construcție instituțională, cu reforme majore adoptate de guvernarea liberală de la 1922-1926. Guvernarea lui Ion I. C. Brătianu continua, completa și împlinea, de fapt, reformele începute la 1859, odată cu prima Unire.
Ce avem de învățat noi, cei de astăzi din experiența înaintașilor? Dincolo de vorbele mari, un lucru este clar: orice mare act istoric întemeietor trebuie urmat rapid de o perioadă de construcție intensă, de reforme instituționale, cum le zicem noi azi și de dezvoltare pe toate planurile. Astăzi construcția înseamnă reforme cu rost și cu valori, încurajarea muncii și a spiritului liber și întreprinzător, șantiere, autostrăzi, spitale și scoli moderne.
Pentru generația noastră, actul istoric întemeietor este aderarea României la clubul democrațiilor occidentale (UE, NATO, parteneriatul strategic cu SUA). Trebuie să urmeze patru ani de construcție ca să împlinim acest nou act istoric întemeietor, așa cum au făcut-o, la vremea lor, înaintașii noștri, după Unirea Principatelor și Marea Unire. Aceasta este acum Marea Unire națională și datoria generației noastre.
La mulți ani, dragi români! Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a scris pe Facebook, secretarul general al PNL, deputatul bistrițean Robert Sighiartău.
