O nouă reuniune a Comitetului de analiză și revizuire a legislației în domeniul justiției are loc, astăzi la Palatul Victoria, de la ora 14.00, a transmis Guvernul.
Pe 23 decembrie 2025, prim-ministrul Ilie Bolojan a participat la prima reuniune a Comitetului pentru dialog instituțional privind reforma justiției, unde a subliniat necesitatea cooperării între autorități, magistrați și societatea civilă, pentru a găsi soluții legislative concrete care să îmbunătățească funcționarea sistemului judiciar.
Cele mai invocate teme, spune Executivul, au fost procedurile de desemnare a conducerilor instanțelor și parchetelor, promovarea în cadrul profesiei, procedurile de delegare și detașare a magistraților.
Legile justiției din 2022 schimbă conducerea instanțelor Legile adoptate în 2022 au reconfigurat structura instanțelor, afectând echilibrul intern al puterii și independența judecătorilor, arată raportul Administrației Prezidențiale din 22 decembrie 2025.
Legile au concentrat deciziile în mâinile președinților de instanță, care desemnează vicepreședinții și președinții de secții, creând o majoritate confortabilă în colegiile de conducere. Uniformitatea voturilor la CSM și succesul candidaților susținuți de conducere se explică, potrivit magistraților, printr-un climat de conformism și tăcere strategică pentru protecția profesională.
Controlul asupra carierei și resurselor Președinții instanțelor pot influența completurile, mutările între secții, promovarea, detașările și accesul la program flexibil, ceea ce afectează independența judecătorilor, mai indică sursa citată.
Președinții instanțelor nu sunt aleși de colegi, ci numiți de CSM printr-un concurs național, fără criterii obiective standardizate. Funcția devine dependentă de voința CSM și poate influența administrativ și profesional independența judecătorilor. Observațiile arată că vechiul cadru normativ oferea mai multă transparență, decizie participativă și independență a magistraților în conducere.
