Sărăcie lucie. 95% din familiile vulnerabile nu pot acoperi nevoile de bază ale copiilor
95 la sută dintre familiile vulnerabile se află în situaţia de a nu putea acoperi nevoi de bază, cum ar fi medicamente sau consultaţii medicale copilului, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, facturile cu utilităţile locuinţei sau cheltuieli legate de educaţia celor mici.
Majoritatea covârşitoare (95%) a familiilor vulnerabile se află în situaţia de a nu putea acoperi nevoi de bază, cum ar fi medicamente sau consultaţii medicale pentru o problemă de sănătate a copilului, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, facturile cu utilităţile locuinţei (curent electric, gaze, telefonie, internet), cheltuieli legate strict de educaţia copiilor (transportul copiilor între casă şi şcoală, rechizite, manuale), pe fondul crizei socio-economice.
Datele anchetei realizate de Salvaţi Copiii România arată că 96% dintre aceste familii au indicat printre sursele de venit transferurile sociale (alocaţii, indemnizaţii, burse şi ajutoare sociale); pentru mai mult de 1 din 10 gospodării (12%) aceste beneficii reprezintă unica sursă de venit.
De Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului, Organizaţia Salvaţi Copiii România recomandă autorităţilor să identifice şi să implementeze de urgenţă măsuri prin care să se asigure că impactul crizei economice nu va fi decontat de copiii care deja se confruntă cu anumiţi factori de vulnerabilitate: 41,5% dintre copiii din România, adică 1,5 milioane de copii, sunt afectaţi de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supravieţuirea sau un trai decent, de izolarea socială şi educaţională, de lipsa de acces la nutriţie în acord cu vârsta şi nevoile biologice ale copilului şi la servicii socio-educaţionale şi de sănătate de calitate.
Ancheta realizată de Salvaţi Copiii România în perioada 21 – 31 octombrie 2022, în rândul familiilor beneficiare ale programelor organizaţiei (peste o treime dintre gospodăriile cuprinse în eşantion (38%) au 3 sau mai mulţi copii, 8 % având 5 sau mai mulţi copii) mai relevă că 19% dintre gospodării primesc sume de bani de la rudele care muncesc în străinătate, iar pentru 5% aceste sume reprezintă unicul venit al familiei (exceptând transferurile sociale).
Pentru 98% dintre gospodării, cheltuielile s-au majorat. Peste o treime din gospodării (34%) se bazează (şi) pe venituri din munca ocazională, iar pentru aproape o cincime din eşantion (18%) aceste venituri sunt unica sursă de bani a familiei (exceptând transferurile sociale). Mai mult decât atât, 14% din gospodării se bazează doar pe munca ocazională a unui singur membru al familiei.
În ceea ce priveşte pensiile, ele se numără printre sursele de venit ale 18% dintre gospodării, pentru 4% reprezentând sursă unică (exceptând celelalte transferuri sociale), iar în cazul a 3% o singură pensie reprezintă unicul venit al familiei. Jumătate dintre gospodării încearcă să facă economii la utilităţi şi alimente, aspect care riscă să afecteze bunăstarea copiilor.
În acelaşi timp, este îngrijorător faptul că, în contextul socioeconomic actual, şi cheltuielile legate de educaţie şi sănătate copiilor sunt diminuate în multe familii pentru a face faţă valului de scumpiri. În ceea ce priveşte alte cheltuieli pe care familiile le reduc sau la care renunţă, cel mai frecvent indicate sunt vacanţele/activităţile de timp liber şi renovarea locuinţei.
În ceea ce priveşte evoluţia veniturilor familiei faţă de toamna anului trecut, două din cinci gospodării (40%) spun că au venituri mai mici, pentru un procent similar (41%) veniturile sunt la fel, în timp ce doar 18% dintre familiile din eşantion se bucură de venituri majorate.
Doar 5% dintre gospodăriile vulnerabile nu se află în situaţia de a nu putea răspunde unor categorii de nevoi esenţiale – medicamente sau consultaţii medicale pentru o problemă de sănătate a copilului/copiilor, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, achitarea facturilor cu utilităţile locuinţei (curent electric, gaze, telefonie, internet) , cheltuieli legate strict de educaţia copiilor (transportul copiilor între casă şi şcoală, rechizite, manuale), cheltuieli legate de implicarea copiilor în activităţi extraşcolare şi oferirea de cărţi, jocuri sau jucării, îmbrăcăminte/încălţăminte adecvate pentru copii şi îmbrăcăminte/încălţăminte adecvate pentru adulţii din familie.
La întrebarea privind evoluţia cheltuielilor familiei, doar 15 dintre familiile din eşantion (2%) au menţionat că nivelul acestor cheltuieli nu ar fi crescut. În schimb, pentru 98% dintre gospodării, cheltuielile s-au majorat.
Analizând răspunsurile la întrebările privind categoriile de cheltuieli care s-au majorat, se observă că cele mai multe gospodării sunt nevoite să cheltuiască mai mult pentru utilităţi şi alimente, urmate de sănătate (medicamente şi controale medicale) şi educaţie (transport spre şi dinspre şcoală, rechizite şi manuale).
Pentru a putea face faţă acestor creşteri semnificative ale costurilor, cele mai multe dintre gospodăriile cuprinse în analiză (92%) se văd nevoite să facă economii semnificative, reducând în mod intenţionat cheltuielile familiei pentru bunuri şi servicii.
Analizând categoriile de cheltuieli pe care familiile le-au redus pentru a face faţă acestui context, se observă că îmbrăcămintea şi încălţămintea pentru adulţi reprezintă prima categorie ca incidenţă, urmată de îmbrăcămintea pentru copii. De asemenea, jumătate dintre gospodării încearcă să facă economii la utilităţi şi alimente, aspect care riscă să afecteze bunăstarea copiilor.
În acelaşi timp, este îngrijorător să că, în contextul socioeconomic actual, şi cheltuielile legate de educaţie şi sănătate copiilor sunt diminuate în multe familii pentru a face faţă valului de scumpiri. În ceea ce priveşte alte cheltuieli pe care familiile le reduc sau la care renunţă, cel mai frecvent indicate sunt vacanţele/activităţile de timp liber şi renovarea locuinţei. Îngrijorător este şi numărul categoriilor de cheltuieli pe care familiile se văd nevoite să le reducă. În acest sens, se observă că peste o treime din eşantion este reprezentată de gospodării care se văd nevoite să reducă mai mult de 5 categorii de cheltuieli relevante pentru nivelul de trai.
În ceea ce priveşte speranţa de a primi sprijin pentru depăşirea efectelor crizei economice, cele mai multe familii îşi îndreaptă speranţa către actorii non-statali (ong-uri, biserică), în timp ce doar 16% dintre răspunsurile primite indică speranţa că autorităţilor vor iniţia măsuri de sprijin menite să ajute familiile să depăşească dificultăţile resimţite în această perioadă.
Potrivit datelor oficiale, copiii români sunt cei mai expuşi din Europa riscului de sărăcie sau excluziune socială: ţara noastră se afla, în 2021, pe primul loc în topul făcut de Oficiul European de Statistică.
La nivelul anului 2021, una din 10 familii din România nu îşi permitea să menţină locuinţa încălzită în mod adecvat. Procentul a înregistrat o uşoară creştere faţă de anul 2020 (cu 0.1pp). În schimb, familiile cu 3 sau mai mulţi copii sunt semnificativ mai vulnerabile din acest punct de vedere (13,3% fiind în situaţia de a nu-şi permite o încălzire adecvată a locuinţei), iar situaţia familiilor monoparentale este cu adevărat dramatică, aproape un sfert dintre ele (23%) confruntându-se cu această imposibilitate.
În rândul familiilor monoparentale, evoluţia acestui indicator este una care necesită urgent atenţia şi intervenţia autorităţilor, în condiţiile în care pragul atins în anul 2019 era de 9,6%, iar diferenţele de la un an la altul au reprezentat aproape o dublare (de la 9.6 in 2019 la 18.2 în 2020 şi 23% în 2021).
Potrivit datelor oficiale Eurostat, în 2021, 1.508.000 de copii din România (41,5%) se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. Potrivit unui raport al Salvaţi Copiii România din luna aprilie 2020, 23% dintre părinţi se aflau în incapacitatea de a procura medicamente pentru copiii lor, în vreme ce 15% spuneau că nu au acces la servicii medicale pentru copii.
sursa Mediafax
