Oana Gheorghiu: „Punem capăt privilegiilor băieților deștepți”. Reforma companiilor de stat vizează închideri, fuziuni și restructurări
Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat, după ședința de Guvern, primul bilanț structurat al reformei companiilor de stat, un domeniu despre care, spune ea, „s-a vorbit mult, dar s-a făcut foarte puțin”. Oficialul susține că România are peste 1.500 de companii de stat, multe dintre ele cu pierderi istorice cumulate de aproximativ 14 miliarde de lei.
Cred că din acești bani am fi putut construi 3, 4 sau chiar 5 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței”, a declarat vicepremierul. Potrivit datelor prezentate, analiza s-a concentrat pe un portofoliu pilot de 22 de companii de stat. Acestea au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete de circa 1,12 miliarde de lei într-un singur an. Vicepremierul a descris aceste companii drept „adevărate găuri negre pentru economia României”, subliniind că menținerea situației actuale generează costuri directe pentru contribuabili.
Printre companiile cu cele mai mari datorii se numără: CFR Marfă SNCFR Romaero În cazul SNCFR, vicepremierul a afirmat explicit că societatea „trebuie lichidată”. Oana Gheorghiu a explicat că reforma nu înseamnă doar schimbări de management, ci o regândire completă a rolului statului ca acționar.
„Statul trebuie să știe clar ce companii deține, de ce le deține și ce decizii trebuie luate. A trata totul la fel înseamnă, de fapt, a nu decide nimic”, a spus ea. Analiza a fost realizată cu sprijinul Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, în cadrul reformei incluse în PNRR privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.
CELE 6 DIRECȚII DE ACȚIUNE :
Guvernul propune o clasificare clară a companiilor și măsuri diferite pentru fiecare categorie:
1. Infrastructură critică Companii precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA vor primi investiții și reforme de guvernanță.
2. Decizie strategică Societăți precum Avioane Craiova sau Romaero necesită decizii interministeriale privind viitorul lor. - Transformare pe model european CNCIR ar urma să devină un organism competitiv, după modele europene.
- Redresare operațională Companii precum CFR Călători, Metrorex și TAROM vor intra într-un proces de restructurare, posibil cu sprijin european
- Fuziuni și absorbții Exemple: Telecomunicații CFR sau Tipografica Filaret.
- Ieșire din portofoliu (lichidare)
Exemplul Petrotrans: 19 ani de blocaje și costuri pentru stat Vicepremierul a oferit și un exemplu care arată blocajele sistemului: compania Petrotrans, aflată în faliment de aproape două decenii.
„Este o companie aflată în faliment din 2007, iar noi suntem în 2026. Singurii care au încasat bani în acești ani au fost lichidatorii, contabilii și cei care s-au ocupat de arhivare”, a declarat Gheorghiu, sugerând lipsa totală de decizie din partea statului în ultimele decenii.
Potrivit acesteia, procedura de lichidare a fost tergiversată timp de aproape 19 ani, perioadă în care statul a continuat să acumuleze costuri, fără să recupereze sumele datorate. Mai mult, din cauza faptului că societatea nu a fost radiată, statul plătește încă din 2015 peste 29.000 de euro anual pentru niște conducte care există doar pe hârtie, în baza unei decizii judecătorești.
Procedura a fost blocată inclusiv de o contestație depusă de o instituție a statului, care avea o creanță minoră, dar care a întârziat lichidarea cu aproximativ șapte ani.
„Este un exemplu clar de ce se întâmplă atunci când statul nu acționează coordonat. Apar suprapuneri de decizii și blocaje care nu fac decât să adâncească pierderile”, a mai spus vicepremierul.
Oficialul a precizat că situații similare există și în cazul altor companii aflate de mult timp în insolvență, precum Remin și Minvest, pentru care Guvernul va introduce un calendar clar de intervenție. În continuare, Executivul pregătește un nou val de companii care vor intra în analiză în următoarele 30 de zile, pe baza unor criterii care țin de importanța strategică și situația financiară.
„Statul trebuie să devină un acționar responsabil, care previne intrarea în faliment sau insolvență, nu unul care intervine abia după ce companiile ajung în aceste situații. Nu mai putem amâna. Reforma înseamnă decizii clare: ce facem, cine face și până când”, a concluzionat vicepremierul.
