De la 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită. Ce pierd angajații și ce probleme apar pentru firme
Modificari la nivelul angajatorilor De la 1 februarie 2026, se vor aplica noile reguli pentru plata concediilor medicale, stabilite prin OUG nr. 91/2025, potrivit cărora prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită de nimeni, nici de angajator, nici din bugetul sistemului public de sănătate.
Măsura se aplică până la 31 decembrie 2027 și face parte din pachetul de reducere a cheltuielilor bugetare din sistemul de sănătate. Potrivit specialiștilor, schimbarea va avea un impact direct asupra angajaților, care vor pierde automat o zi de venit de fiecare dată când intră în concediu medical, și va crea dificultăți juridice și administrative pentru angajatori.
Până în prezent, bugetul sistemului public de sănătate începea să suporte costurile concediului medical din ziua a 6-a. Din 2026, acest prag se mută din ziua a 7-a, pentru că prima zi nu mai este plătită deloc. Oana Botolan, expert în resurse umane, a explicat că „prima zi de concediu nu este plătită, nu o plătește nimeni, nici angajatorul, nici bugetul CNAS.
Angajatorul plătește zilele 2-6, iar din ziua a 7-a se plătește din bugetul sistemului public de sănătate”. Potrivit acesteia, pentru companii nu este vorba de un impact financiar major, ci de unul procedural. „Tot cinci zile plătesc, ca și până acum, doar că decontarea începe mai târziu. Este o complicație operațională, nu una financiară directă”, a transmis expertul.
Impactul asupra angajaților
Pentru angajați, efectul este imediat și clar: prima zi de concediu medical devine pierdere sigură de venit. „Cei mai afectați sunt angajații, mai ales la concediile medicale scurte. Prima zi este neplătită și este o pierdere clară de bani”, a avertizat Oana Botolan.
Expertul a atras atenția și asupra unui efect secundar: „Putem vedea din ce în ce mai multe situații în care oamenii vin la muncă bolnavi, pentru că nu își permit o zi fără plată, ceea ce poate duce la îmbolnăvirea altor colegi”.
Deși nu va mai fi plătită, prima zi de concediu medical va continua să fie considerată stagiu de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, iar calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate nu va fi afectată.
Indemnizații diferite, în funcție de durata concediului
Separat de eliminarea primei zile plătite, modul de calcul al indemnizației a fost modificat prin Legea nr. 141/2025. Pentru bolile obișnuite, procentul nu mai este unic, ci depinde de durata concediului medical.
Pentru concedii de până la șapte zile, indemnizația este de 55% din baza de calcul. Pentru perioade între 8 și 14 zile, procentul este de 65%, iar pentru concedii de peste 15 zile ajunge la 75%.
Astfel, angajatul nu doar că pierde complet prima zi, dar și restul zilelor sunt plătite parțial, în special în cazul concediilor scurte. Pentru a beneficia de indemnizație este necesar un stagiu minim de cotizare de șase luni în ultimele 12 luni.
La acest stagiu se pot adăuga și anumite perioade asimilate, prevăzute de lege. Există însă și situații în care concediul medical se acordă fără îndeplinirea stagiului minim, cum sunt urgențele medico-chirurgicale, accidentele de muncă și bolile profesionale, carantina, bolile infectocontagioase, tuberculoza, cancerul sau SIDA. În aceste cazuri, indemnizația poate ajunge, de regulă, la 80% din media veniturilor brute.
De ce a fost introdusă prima zi neplătită
Andreea Stan și Ioana Iacob, avocate într-o societate internațională de avocatură, susțin că măsura a fost luată în contextul costurilor foarte mari cu concediile medicale.
„Una dintre măsurile asumate de Guvern a fost reducerea cheltuielilor cu concediile medicale, care deveniseră împovărătoare pentru sistemul public. În practica noastră am observat că, în anumite situații, concediile medicale erau acordate cu (o poate chiar prea mare) ușurință, ajungând să fie solicitate şi acordate în mod necorespunzător, de exemplu, pentru suplinirea perioadelor de concediu de odihnă sau în momente cheie, precum prelungirea preavizului ori justificarea absenței de la proceduri disciplinare”, au explicat cele două avocate
Potrivit acestora, modificarea actuală fără sprijin în interpretarea modificării poate crea probleme pentru angajatori.
„Din observațiile noastre, majoritatea întrebărilor adresate de angajatori vizează modul în care ei ar trebui să se raporteze la ziua în care indemnizația de concediu medical nu mai este plătită, respectiv dacă această zi rămâne sau nu zi de concediu medical, ori dacă ar trebui tratată ca zi de concediu fără plată. Din punctul nostru de vedere, natura juridică a respectivului concediu nu se modifică.
Ziua rămâne, în mod clar, zi de concediu medical, cu toate consecințele legale aferente. Singura diferență este că indemnizația corespunzătoare acestei zile nu va mai fi achitată.”, spun avocatele. În această interpretare, prima zi trebuie tratată tot ca zi de concediu medical, chiar dacă este neplătită. Asta înseamnă că în acea zi contractul individual de muncă se suspendă.
De asemenea, ziua respectivă va trebui înregistrată în REGES ca atare, nu ca un concediu neplătit obișnuit, care se acordă în alte condiții prevăzute de Codul muncii. În prezent, prevederile din OUG nr. 91/2025 nu au norme de aplicare, ceea ce înseamnă că multe aspecte legate de modul concret de implementare rămân neclare și vor fi clarificate, cel mai probabil, prin practică.
Ce se întâmplă dacă angajatorul vrea să plătească prima zi
Unele companii ar putea decide să plătească totuși prima zi, ca parte din politicile de retenție. Însă această soluție poate ridica probleme fiscale „În măsura în care angajatorii vor acorda totusi echivalentul indemnizaţiei de concediu si pentru prima zi de concediu medical, este posibil ca aceasta să trebuiască să fie tratată ca beneficiu salarial și taxată corespunzător.
În plus, poate apărea și problema deductibilității fiscale.
„Din discuţiile noastre cu consultanţii fiscali, o astfel de cheltuială ar putea fi deductibilă sau nedeductibilă, în funcţie de politicile implementate la nivelul angajatorilor, precum şi de modul în care aceştia se vor raporta la ziua respectivă”, au mai spus acestea.
Presiune pe cashflow-ul companiilor
Oana Botolan a mai atras atenția că, dincolo de aspectele juridice, există și un impact financiar indirect asupra firmelor. „Angajatorii vor continua să plătească indemnizațiile în avans și să aștepte ulterior decontarea de la stat. Decontarea durează, iar asta pune presiune pe cashflow, pe capitalul de lucru, mai ales în cazul firmelor mici și mijlocii”, a explicat expertul.
Modificari la nivelul angajatorilor Schimbarea obligă multe companii să își revizuiască regulamentele interne, care până acum prevedeau explicit că primele cinci zile de concediu medical sunt suportate de angajator.
„În funcție de abordarea pe care o vor avea, angajatorii vor trebui să clarifice dacă prima zi va fi plătită sau dacă nu va fi plătită deloc”, au explicat avocatele. În lipsa unei comunicări transparente, există riscul apariției unor tensiuni în rândul angajaților.
„Sfătuim angajatorii ca, pe langă modificare necesare la regulamentele interne să deruleze campanii de informare în randul angajaţilor, indiferent de abordarea pe care o vor lua în final cu privire la plata primei zile de concediu medical. Dacă nu va exista o informare clară, din punctul nostru de vedere vor apărea inevitabil numeroase întrebări și nemulțumiri în randul angajatilor”, au adăugat acestea.
