De la 1 ianuarie 2023, Croaţia a făcut un dublu salt istoric: a adoptat euro ca monedă oficială (a 20-a ţară din UE) şi a aderat la Tratatul Schengen, eliminând toate barierele vamale şi fizice pe continent.
Înainte ca moneda euro să intre în buzunarele croaţilor, inflaţia în această ţară (cifra este din decembrie 2022) era de 13,5% pe an, cea mai mare din întreaga UE. În mai 2023, la cinci luni de la intrarea în vigoare a monedei unice, costul vieţii s-a mai potolit.
Produsele alimentare au suferit creşteri de preţ de până la 30%, piaţa imobiliară a înregistrat o creştere de +14% şi guvernul a avertizat deja de mai multe ori operatorii economici, ameninţând că va elimina o serie de subvenţii.
Banca Naţională a estimat o creştere a PIB-ului de 5,5% pentru 2023, chiar dacă această prognoză a fost acum revizuită în scădere şi se va stabiliza la 3%.
Turismul este de bază
Turismul continuă să fie o forţă motrice pentru guvernul de la Zagreb. Organismul naţional a anunţat că, în prima jumătate a anului, au fost deja înregistraţi până la 6,7 milioane de vizitatori, cu o creştere de 7% faţă de nivelurile record din 2019.
Ministrul Turismului, Nikolina Brnjac, oferă o cifră şi mai impresionantă. Sectorul vacanţelor a avut o cifră de afaceri de 672 de milioane de euro în 2023, cu 38% mai mult decât acum patru ani.
Cifrele vorbesc despre o realitate cu două feţe. Dacă, pe de o parte, se spune că indicele general al preţurilor scade după adoptarea monedei euro, pe de altă parte, unele sectoare se confruntă cu un boom al preţurilor.
