Iudith Nichescu este una dintre cei 12 elevi din judeţul Timiş care a obţinut media 10 la examenul de Bacalaureat, după ce la liceu a intrat cu o medie de peste 9,50. Iudith are o poveste de viaţa specială, tatăl acesteia rămânând fără ambele mâini de la vârsta de 11 ani.
Iudith Nichescu a absolvit în urmă cu patru ani Şcoala Generală 30 din Timişoara şi şi-a dorit să intre la Liceul Pedagogic Carmen Sylva. Nimic nu a ţinut-o în loc şi a reuşit să obţină o medie de peste 9,50 la Evaluarea Naţională, reuşind să intre la Pedagogic.
Aceata a reuşit să se numere printre cei 12 elevi din judeţul Timiş care a obţinut media 10 la examenul de la Bacalaureat, iar acum a fost admisă la o facultate din Statele Unite ale Americii. Iudith nu a luat medicaţii pentru BAC şi s-a pregătit singură cu ajutorul unor materiale de la o colegă mai mare.
„De când eram mică am avut pasiune pentru literatură, pentru materiile umane. M-am pregătit pentru intrarea la liceu. Pedagogicul a fost prima mea opţiune. Am avut un parcurs foarte fain, m-am dezvoltat mult şi prin implicarea în voluntariat. Pentru BAC nu am luat meditaţii. Am avut materialele de la o colegă mai mare şi de la profesori. Am lucrat eu singură. Mi-am făcut cumva propriile foi şi materiale din care am învăţat”, a declarat Iudith, care a fost admisă pentru a-şi continua studiile în Statele Unite.
În continuare, Iudith doreşte să studieze dreptul, însă înainte trebuie să facă patru ani de literatură-engleză.
„Vreau să studiez Dreptul. O să fac patru ani de literatură-engleză şi apoi o să pot aplica la Drept. Aşa este sistemul în America”, a mai declarat Iudith.
Iudith a fost crescută de tatăl său, însă faptul că acesta avea mâini nu i-a schimbat copilăria. Mai mult decât atât, aceasta considderă că acest lucru a făcut-o să se maturizeze mult mai repede şi să înţeleagă mai multe lucruri decât copii de vârsta sa.
„Copilăria mea a fost lipsită de griji. Nu pot să zic că am simţit presiunea asta din punct de vedere social. Nu aveam impresia că ceva e în neregulă cu tata. Tot timpul l-am văzut ca pe o persoană perfect normală. Cred că din cauza condiţiei lui am ajuns să mă maturizez mai repede. Înţelegeam mai multe lucruri decât alţi copii de vârsta mea. Am avut o copilărie perfect normală şi fericită”, a declarat Iudith Nichescu.
Condiţia tatălui său a învăţat-o pe Iudith să fie atentă la toate binecuvântările din viaţa sa şi să aprecieze fiecare lucru în parte.
„Am învăţat să fiu mult mai atentă la binecuvântările din viaţa mea, pe care alţi oameni poate nu le au, şi să le apreciez mult mai mult, să nu iau lucrurile ca şi când aş fi îndreptăţită să le am”, a mai declarat Iudith Nichescu.
Sergiu Nichescu, tatăl elevei, susţine că fiica sa este foarte conştiincioasă şi nu a fost nevoie să insiste pentru a învăţa. Acum aceasta se pregăteşte să plece în Statele Unite ale Americii.
„Am ştiut că ea poate, că Dumnezeu a pus multe calităţi în ea. Poate că m-am arătat uneori nemulţumit, îi arătam că vreau mai mult. A fost foarte conştiincioasă. Am învăţat de la mulţi oameni care au trecut prin asta: dacă e fericit copilul, suntem şi noi fericiţi”, a declarat Sergiu.
Părinţii tinerei au o poveste de dragoste impresionată. Sergiu a rămas fără mâini la vârsta de 11 ani, când s-a electrocutat în timp ce se juca. Acesta a mers în Austria la vârsta de 18 ani, unde a primit proteze de la Crucea Roşie. Cu toate acestea, nu le-a putut folosi şi timp de 17 ani după accident, Sergiu s-a rugat într-una la Dumnezeu pentru mâini, fiind convins că o să le primească.
După 17 ani de rugăciuni fierbinţi în care m-am rugat la Dumnezeu pentru mâini, am primit răspunsul. Mâinile mele sunt soţia mea, care m-a acceptat aşa cum sunt”, declara Sergiu în 2010 pentru „Adevărul”.
Sergiu a învăţat să facă multe lucruri singur, scriind la calculator cu piciorul şi realizând picturi cu gura. Acesta este un ajutor pentru soţia sa, făcând cumpărăturile sau plimbând copiii. Cei doi au împreună trei copii: doi băieţi şi o fată.
Într-un interviu pentru „Adevărul”, Ligia Nichescu mărturisea faptul că este se simte îmbrăţişată şi mângâiată de soţul său. Aceasta se simte foarte fericită şi răsfăţată de soţul său
„Paradoxal, mă simt îmbrăţişată si mângâiată de el; îi simt căldura sufletului care dă peste şi mă cuprinde şi pe mine. Nu trebuie neapărat să ai mâini, fiindcă partea interioară compensează lipsa lor. Sunt foarte fericită. Sunt răsfăţară cu un astfel de soţ. Dumnezeu face specială fiecare zi”, a spus Ligia.
Sursa : RomaniaTV & adevărul.ro
