Plăcinta dobrogeană este românească. După doi ani de dispute, România câștigă recunoașterea europeană în fața Bulgariei
România câştigă în faţa Bulgariei recunoaşterea europeană cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a produsului „Plăcintă Dobrogeană”, după aproape doi ani de „opoziţie hotărâtă şi susţinută” din partea vecinilor de la sud de Dunăre.
Astfel, România va primi recunoaşterea europeană prin înregistrarea produsului „Plăcintă Dobrogeană IGP” şi publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat.
„Opoziţia Bulgariei are la bază istoria comună a regiunii Dobrogea, care a inclus şi un teritoriu din Bulgaria, iar vecinii noştri au făcut o opoziţie hotărâtă şi susţinută aproape doi ani”, a declarat pentru Agerpres Ionuţ Diaconeasa, consilier în cadrul Ministerul Agriculturii. Acesta a precizat că Bulgaria va primi dreptul de a folosi denumirea, dar numai la nivel local, în regiunea de la sudul judeţului Constanţa şi fără recunoaştere IGP, cu caractere chirilice sau latine „Dobrudzhanka banitsa” pentru o perioadă de 10 ani, deşi iniţial ceruse 15 ani.
De asemenea, vecinii bulgari nu vor putea exporta produsul cu denumirea tradusă în limba română de „Plăcintă Dobrogeană”. Demersurile pentru recunoaşterea europeană a acestui produs cu IGP au început în anul 2017, iar în 2018 a fost depusă documentația pentru obţinerea recunoaşterii europene a produsului. În aprilie 2019 s-a încheiat opoziţia naţională depusă de SC Dobrogea SA, iar dosarul a fost trimis la CE în sistemul electronic ‘eAmbrosia’ în luna mai 2019.
Cererea a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE în februarie 2021, ulterior Bulgaria depunând declaraţie motivată de opoziţie. Începând din iulie 2021, CE a invitat opozantul şi solicitantul pentru demararea consultărilor. România are recunoscute până în prezent pe sisteme de calitate europene 10 produse, din care nouă cu IGP, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap, iar unul, Telemeaua de Ibăneşti, cu Denumire de Origine Protejată (DOP).
Totodată, la nivel european sunt înregistrate şi băuturi spirtoase, respectiv din categoria Rachiu de fructe (Pălincă, Tuică Zetea de Medieşu Aurit, Ţuică de Argeş, Horincă de Cămârzana) şi din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea). La nivelul MADR sunt în derulare acţiuni specifice care vizează înregistrarea produsului „Pelin” produs din categoria băuturilor aromatizate, pe sisteme de calitate europene.
Alte şapte produse depuse spre înregistrare se află în fază avansată: Salinate de Turda (ceafă, cotlet, piept de porc şi pulpa de porc) – IGP (Indicaţie Geografică Protejată) – în data de 15.12.2021, a fost depusă la Comisia Europeană documentaţia necesară; Pită de Pecica (Indicaţie Geografică Protejată) – în data de 22.12.2021 a fost înregistrată, în sistemul electronic ‘eAmbrosia’, cererea României pentru dobândirea protecţiei pe sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată.
sursa : digi 24
