Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine . Indiferent de regiune, Învierea Domnului aduce obiceiuri dintre cele mai interesante. Paștele este și momentul în care ne curățăm casele și sufletele și devenim mai buni.
Tradițiile și obiceiurile de Paște reprezintă , alături de trezirea naturii la viață , o „înviere” a oamenilor după iarna grea și venirea primaverii.
Ouăle roșii
Înroșirea și ciocnirea ouălor roșii este cel mai răspândit obicei creștin de Paște. Acestea sunt nelipsite de la masa încărcată din zilele de Paște și reprezintă o încântare pentru toată lumea, însă mai ales pentru cei mici.
Astazi, pe lângă ouăle roșii, multi creștini aleg și ouă încondeiate sau colorate, ca un simbol al renașterii, veseliei și primăverii .
Ele se pictează și /sau decorează în mod tradițional , in Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Acestea se ciocnesc in zilele de Paște , alături de urarea „Hristos a înviat! ”, la care se raspunde cu „Adevarat a înviat !”.
Lumina Sfântă
În noaptea de Înviere, credincioșii merg la biserică , de unde iau Lumina Sfânta . Uneori, folosind o lumânare specială adusă de acasă , creștinii o aprind de la Lumina scoasă de preot din altar. Aceasta simbolizează Învierea și biruința luminii in fața intunericului. Credincioșii păstrează restul de lumânare rămasă după slujba și o aprind in timpul anului, atunci când au un mare necaz.
Mielul
Multe familii servesc, la masa de Paste, carne de miel pregătit in diverse moduri, dar mai ales sub forma de friptură sau drob. Mielul consumat este simbolul Mântuitorului, care a fost sacrificat pentru a salva omenirea. In traditia creștină , mielul de Paște este sacrificat încă din secolul al VII-lea.
Pasca
Pasca este un preparat dulce, pregătit din aluat, brânză si stafide, fiind printre favoritele celor mici. In mod tradițional, era preparat de femeile din familie, uneori din familia extinsă , care se adunau special pentru această activitate.
Obiceiuri de Paste in regiunile Romaniei
Paștele in Țara Moților
In Țara Moților , in noapte de Paște , se ia toaca de la biserică și se duce la cimitir, unde este păzită de tineri. Dacă nu au păzit-o bine sau dacă a fost furată , a doua zi sunt pedepsiti să dea o masă întinsă atât pentru „hoți ”, cât si pentru „păgubași ”. Dacă cei care încearcă să fure toaca nu reușesc, ei sunt cei care se vor ocupa de ospăț .
Paștele in zona Transilvaniei
Poate cel mai cunoscut obicei de Paște din Transilvania este „stropitul” sau „udatul”.
Obiceiul preluat de la maghiari spune că , in a doua zi de Paște , băieții, îmbrăcați in haine tradiționale, merg la familiile unde există fete si le stropesc cu parfum „ca să nu se vestejească”. Acest „stropit” este păstrat si in zilele noastre si reprezintă un motiv de reîntâlnire cu prietenii.
Un alt obicei inedit este păstrat in imprejurimile Sibiului. De Paște , se împodobește un pom sau arbust, asemănător cu cel de Crăciun . In loc de globuri, se agăța ouă vopsite, dar fără conținut . Pomul este așezat intr-un ghiveci sau intr-o vază , in funcție de dimensiunile sale, oferind un farmec aparte sărbătorii .
In unele zone din Transilvania, tinerii împodobesc bradul cu panglici colorate si le strecoară in curțile fetelor de măritat . Crenguțele împodobite reprezentau, in trecut, un ritual de curtare.
.
Paștele in Țara Bârsei
In Tara Bârsei, in jurul Brașovului , se organizează o petrecere mare, la care participă întreagă comunitate. Tinerii se impart in grupuri asemănătoare cetelor de colindători si strâng ouă de la tinere, după care merg la Pietrele lui Solomon, unde se întrec , după care iau masa la iarbă verde. Cea mai cunoscută competiție implică aruncarea buzduganului.
Paștele in jurul Călărașilor
La Călărași , credincioșii aduc la slujba de Inviere coșul umplut cu ouă roșii , cozonac, pască si cocoși albi. Aceștia sunt crescuți anume pentru aceasta tradiție . Ei vestesc miezul noptii, iar datina spune că , atunci când cocoșii albi cântă, Hristos a inviat. Dupa slujbă , cocoșii sunt dăruiți oamenilor sărmani din sat.
Paștele în Câmpulung Moldovenesc
Paștele in Campulung Moldovenesc înseamnă o credință deosebită , în puterea rugăciunii de binecuvântare a bucatelor de Inviere. In zorii zilei de duminică , enoriașii, cu lumânări si coșuri cu bunătăți (simboluri ale bucuriei) in mâna , se așează in formă de cerc, in curtea bisericii. Preotul trece si binecuvântează bucatele.
Paștele in Maramureș , zona Lăpușului
In dimineața primei zile de Paște , copiii mai mici de 9 ani merg la vecini si prieteni, pentru a vesti Invierea Domnului. Gazdele oferă fiecărui urator un ou roșu . Tot in această zonă , este interzisă înnoirea garderobei in post, noile articole vestimentare urmând a fi purtate doar începând cu ziua de Paște . De asemenea, nu se poartă haine colorate in Săptămâna Patimilor.
Paștele in Banat
In Banat, la micul dejun din prima zi de Paste, se practică tămâierea bucatelor. După aceea, fiecare mesean primește o linguriță de Paști , respectiv vin si pâine . Din meniul mesei festive nu lipsesc ciolanul de porc fiert, ouăle si mâncărurile tradiționale. După terminarea acestor bucate, se trece la friptura de miel.
Paștele in Bucovina
Paștele in Bucovina include si o tradiție inedită . Fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotniță , unde spală limba clopotului cu apă neincepută, adică prima apă luată dimineata din fântână , înaintea tuturor sătenilor
După spălarea limbii clopotului, apa va fi folosită pentru ca fecioarele să se spele pe față in zorii zilei de Paști .
Tot in Bucovina, in noaptea de Inviere, se lasă luminile aprinse in toată casa si in curte, ca un simbol al luminii aduse de Hristos in lume.
Paștele in Moldova
In Moldova, in zorii zilei Paștelui se pune un ou roșu și unul alb intr-un vas cu apă ce conține monede. Copiii care se vor spala pe față cu această apă vor avea un an bogat si obrajii rumeni ca rosul oului.
Paștele in Dobrogea
Intreaga săptămână a Patimilor are o semnificație aparte in Dobrogea. Ziua de luni este destinată curățeniei . Ziua de marți nu se lucrează, pentru a nu seca grânele si laptele vacilor.
In ziua de miercuri, se incheia torsul cânepei.
In Joia Neagră, se curăță locurile de veci si se aprind focuri, pentru ca celor de dincolo să le fie cald. De asemenea, rudele impart vin, pâine si apa.
Vinerea Mare nu se lucrează si nu se consumă oțet si untdelemn. Singura activitate permisă este pregătirea pascăi. In ziua de sambata, se finalizeaza treburile ramase. Cei care nu au vopsit ouăle joi, le pot vopsi in această zi.
In noaptea de Inviere, la ora 12, se sting luminile in biserică , iar credincioșii iau lumina de la preot. Tot in timpul acestei nopti, se oferă pasca înmuiată in vin. In prima zi de Paște , imediat după trezire, creștinii se spală pe mâini si față , isi fac semnul crucii de trei ori si iau o bucata de pască înmuiată in vin, după care ciocnesc ouă roșii . In a doua zi de Paste, finii isi vizitează nașii si le duc o sticlă de vin si un cozonac.
