Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunţat, vineri, adoptarea unei ordonanţe care aduce modificări în procedura de despăgubire pentru imobilele confiscate în perioada comunistă. Variantele sunt 7 tranşe anuale sau o plată unică de 40% pentru cei care renunţă la eşalonare.
Nazare a anunţat că, între 2013–2025, statul român a stabilit despăgubiri de 23,2 mld. lei pentru 67.500 de dosare. 7,5 mld. lei urmează să fie achitate eşalonat până în 2029.
”Azi am adoptat în Guvern ordonanţa care reia procedurile de despăgubire în acord cu Decizia 43/205 a Curţii Constituţionale din februarie 2025, prin care s-au formulat recomandări specifice procesului de evaluare a despăgubirilor în cazurile în care imobilele nu mai pot fi restituite în natură.
Prin acest act s-au instituit norme care să protejeze drepturile persoanelor îndreptăţite la măsuri reparatorii, recunoscute de statul român, plata acestor drepturi urmând să se realizeze independent de constrângerile bugetare ale României pe termen scurt şi mediu”, a transmis, vineri, ministrul Finanţelor. Acesta apreciază că este ”o veste aşteptatǎ de numeroşi români care îşi aşteptau de ani buni drepturile”.
Ce aduce nou această modificare legislativă: Un calcul echitabil al despăgubirilor, pe baza grilei notariale şi a coeficienţilor de corecţie (localizare, stare, regim juridic), conform CEDO – indiferent de modul în care era folosit imobilul la momentul confiscării (ex. locuinţă, teren intravilan, etc.). Opţiuni flexibile de plată: 7 tranşe anuale sau plată unică de 40% pentru cei care renunţă la eşalonare. Reducerea litigiilor şi a speculei: limitarea câştigurilor pentru cumpărătorii de puncte, pentru a descuraja tranzacţionarea speculativă a drepturilor litigioase.
Transparenţǎ: toate instituţiile vor raporta situaţia acestor dosare, pentru o bază de date unică la nivel national. ”Evităm sancţiuni şi procese internaţionale, prin armonizarea cadrului legislativ cu standardele europene (CEDO) privind drepturile omului”, a mai transmis ministrul Finanţelor.
Acesta explică faptul că, până acum, valoarea despăgubirii depindea de categoria de folosinţă a bunului la data confiscării, ceea ce a dus la siatuaţii în care două terenuri similare din aceeaşi zonă puteau genera despăgubiri substanţial diferite, doar pentru faptul că unul era restituit în natură iar pentru celălalt erau acordate despăgubiri.
”Noua metodă asigură un calcul obiectiv, realizând un echilibru între măsurile reparatorii (în natură/prin echivalent)”, afirmă ministrul. Potrivit lui Nazare, în perioada 2013–2025, statul român a stabilit despăgubiri de 23,2 mld. lei pentru 67.500 de dosare, din care 16,1 mld. lei au fost deja plătite, iar 7,5 mld. lei urmează să fie achitate eşalonat până în 2029.
„Am redus presiunea bugetară” „Extinzând perioada de plată la 7 ani, am redus presiunea bugetară şi am eficientizat totodată procesul”, a mai transmis ministrul Finanţelor. Potrivit acestuia, o altă măsură este limitarea sumelor datorate cumpărătorilor de puncte: dintr-un total estimat de 1 mld. lei, statul va plăti 0,45 mld. lei, rezultând un impact bugetar diminuat cu peste 50%
. Astfel, diferenţa a creat premisele pentru plata sumelor datorate persoanelor îndreptăţite în cea mai scurtă perioadă posibilă, în condiţiile actualei execuţii bugetare. „Relevant în evaluarea condiţiilor în care statul poate parcurge procedura de acordare a despăgubirilor este şi faptul că, după 2021, valoarea medie a despăgubirilor a crescut cu 160% pe dosar (de la 213.000 lei la 555.000 lei).
Toate aceste date, coroborate cu Decizia CCR 43/2025, reflectau în mod clar necesitatea unor criterii echitabile, dar şi o nevoie crescută de sustenabilitate financiară”, a afirmat ministrul Finanţelor. Potrivit acestuia, „restabilirea procesului de retrocedare, cu reguli clare, în acord cu standardele CEDO şi în echitate pentru toţi cei cărora le-au fost confiscate proprietăţile este un pas important spre închiderea, în condiţii previzibile şi suportabile bugetar, a acestui capitol dureros din istoria României”.
