text : Amalia Pop
O vorbă din popor spune că „haina nu-l face pe om”. Însă, la fel ca multe alte vorbe înțelepte din vechea gândire a poporului român și acest bătrân proverb, parcă nu își mai găsește aplicabilitatea în stilul de viață și în modul de gândire al omului modern.
Din contră, s-ar părea că imaginea a devenit o carte de vizită, în această eră a modernității, atât pentru omul simplu cât și pentru persoanele care aleg viața publică. Este o stare de fapt a realității în care trăim.
Dacă este corect sau nu, să afirmăm că, defapt, „haina îl face pe om”, rămâne la aprecierea fiecărui individ în parte.
În mod cert logica și mesajul vechiului proverb, „haina nu-l face pe om”, au o explicație pe cât se poate de rațională și corectă mizând, mai degrabă, pe latura umană a situației. Pe bună dreptate nu este înțelept să judecăm un om după modul în care se îmbracă, pentru că nu întotdeauna imaginea sa vestimentară reflectă poziția socială, economică sau intelectuală a respectivei persoane. Dar, consider că este extrem de important unghiul din care este privită și analizată această zicală, dar și contextul în care este făcută analiză de imagine.
Aș spune chiar că, este indicat să ne stabilim un dress code în funcție de configurația evenimentului la care ne aflăm. Cu atât mai mult trebuie să fim precauți, din punct de vedere vestimentar, atunci când participăm la un eveniment politic unde, de regulă, se discută lucruri serioase. Un eveniment politic, prin natura sa, este unul sobru care impune o anumită solemnitate. Oamenii politici sunt sau ar trebui să fie elita societății. Ei sunt cei care decid soarta comunității sau a țării pe care o reprezintă. Deci, este imperios necesar ca oamenii politici să se conformeze normelor de conduită impuse de eveniment, astfel încât să confere un sentiment de credibilitate și încredere celui care i se adresează, adică, electoratului în cazul de față.
Pentru un om politic capitalul de imagine este la fel de important ca și capitalul financiar pe care îl deține. Și asta pentru că, atunci când un om politic, dar nu numai, face o gafă vestimentară, mass-media va avea grijă să îi aducă aminte, în mod constant, că undeva în trecut a comis o „ilegalitate” vestimentară.
„- Bine!” ar spune unii..
„- Dar, ceea ce poartă oamenii politici este mai degrabă o uniformă seacă, lipsită de stil și eleganță”
O fi uniformă, ce pot să spun!?
Dar care este problema, în fapt? Și uniforma poate fi purtată cu stil și eleganță. Trebuie doar să știi cum să o porți.
Din punctul meu de vedere oamenii politici trebuie să se diferențieze, vestimentar vorbind, de civili.
Am auzit numeroase discuții pro și contra la adresa uniformei, în general.
O adevărată controversă, aș spune, mai ales, când vine vorba de uniformă școlară.
Însă, din punctul meu de vedere, uniforma conferă celui care o poartă, o anumită prestanță. Fie că este vorba de „uniforma” politică, militară, școlară, a forțelor navale sau aeriene, uniforma te încadrează într-un grup al elitelor, dându-i celui care o poartă sentimentul de mândrie și încredere în sine, sentimentul de apartenență la un club al elitelor societății.
Din aceste motive, omul politic trebuie să fie precaut, dar mai ales înțelept, atunci când apare în fața publicului/electoratului sau, cu atât mai mult, când participă la un eveniment politic, ceremonie oficială, etc.
Pe bună dreptate, imagine omului politic este cartea sa de vizită.
