Radu Miruță anunță noi reguli la CFR SA: „Călătorul devine indicator de performanță”. Ce se întâmplă cu întârzierile trenurilor
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, anunță că a semnat ordinul pentru viitorul Consiliu de Administrație al CFR SA și că au fost publicate Strategia feroviară și Contractul de activitate și performanță al CFR. „Schimbăm regulile jocului la companiile de stat din transporturi pentru a încuraja performanța”, afirmă Miruță.
„Schimbăm regulile jocului la companiile de stat din transporturi pentru a încuraja performanța”, afirmă Miruță. „Schimbăm regulile jocului la companiile de stat din transporturi pentru a încuraja performanţa. Am semnat ordinul de aprobare a Scrisorii de aşteptări pentru viitorul Consiliu de Administraţie al CFR SA, mandatul 2027-2031. Şi nu vine singură: zilele acestea au fost aprobate şi publicate în Monitorul Oficial Strategia feroviară şi Contractul de activitate şi performanţă al CFR pentru 2026-2030.
Trei piese ale aceluiaşi mecanism:
Strategia spune unde mergem, Contractul spune ce îşi datorează reciproc statul şi compania, iar Scrisoarea de aşteptări spune ce livrează, personal, cei care conduc compania. Cu cifre”, afirmă Radu Miruţă într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.
Ministrul interimar al Transporturilor spune că până acum, aceste scrisori „erau formalităţi, selecţia era politică, iar indicatorii «se îndeplineau» prin simpla prezenţă”.
„S-a terminat. Concret, ce va avea de livrat noul consiliu al CFR: Călătorul devine indicator de performanţă: minutele de întârziere din vina infrastructurii se măsoară per tren şi se publică lunar, pe reţea şi pe fiecare magistrală. Plus program anual de eliminare a restricţiilor punctuale, cu efectul exprimat public în minute de mers câştigate pe rute concrete: Bucureşti-Constanţa, Bucureşti-Braşov, Cluj-Oradea.
Miliardele investite în modernizări nu mai au voie să fie lăsate de izbelişte, fără întreţinere cu anii: pe magistralele Bucureşti-Constanţa şi Bucureşti-Arad, indisponibilitatea infrastructurii scade cu 8% pe an, iar bilanţul restricţiilor de viteză pe secţiunile modernizate trebuie să fie negativ – kilometrii de restricţii eliminaţi cel puţin egali cu cei nou-apăruţi. Minimum 30% din banii de întreţinere merg, prin regulă scrisă, către protejarea acestor secţiuni.
Cine întârzie plăteşte – în ambele sensuri: se operaţionalizează sistemul de performanţă din lege, cu plăţi efective între CFR şi operatori pentru întârzierile imputabile fiecăruia. Gata cu datul vinei în cerc”, afirmă Miruţă.
Potrivit ministrului interimar, ERTMS – sistemele de semnalizare de ultimă generaţie, plătite din bani europeni, trebuie să intre efectiv în funcţiune, nu să rămână instalate şi nefolosite.
„Bucureşti Nord-Constanţa autorizat până la finalul lui 2027, în exploatare comercială din prima jumătate a lui 2028; grad de utilizare de minimum 95% din 2028. Iar ce trebuia livrat înainte de instalarea noului consiliu se constată documentat la preluare – răspunderile nu se mai îngroapă între mandate”, exemplifică ministrul.
De asemenea, „dispare hârtia din circulaţie”, ordinele de circulaţie urmând a fi transmise şi confirmate electronic, cu trasabilitate.
„Şi un inventar complet, în 12 luni, al regulilor interne care ţin oameni în posturi pur observaţionale acolo unde tehnologia face acelaşi lucru – fiecare regulă păstrată doar pe bază de analiză de risc, nu pentru că «aşa se face de 50 de ani». Siguranţa rămâne intactă; se modernizează mijloacele prin care o asigurăm”, menţionează sursa citată.
„De azi, răspunderea are indicatori, termene şi consecinţe”
Alte reguli anunţate de ministrul interimar: Aflăm, în sfârşit, cât costă fiecare kilometru: contabilitate analitică pe secţii de circulaţie-pilot în 12 luni, toată reţeaua în 24. Deciziile despre reţea se iau pe date, nu pe impresii.
Pierderea companiei scade cu minimum 5% pe an – şi nu prin artificii: rezultatul nu se punctează dacă vine din vânzări de active, din tăierea întreţinerii sau din amânarea investiţiilor. La fel, costul de mentenanţă scade cu 2% pe an în termeni reali, dar reducerea obţinută lucrând mai puţin nu se pune: dacă programul de întreţinere e subexecutat, indicatorul pică automat.
Constructorii sunt plătiţi la timp: plăţile restante – plafonate şi în scădere an de an, termenul mediu de plată – monitorizat public. Staţiile intră în program multianual: peroane la standard, informare în timp real, accesibilitate reală pentru persoanele cu dizabilităţi. Datele de circulaţie şi întârzierile – publicate în format deschis, prin interfaţă publică, în cel mult 18 luni: oricine va putea construi aplicaţii pentru călători.
Marfa primeşte, în premieră, o strategie a administratorului de infrastructură: timpi de tranzit măsuraţi pe coridoarele europene, trase competitive, ferestre de mentenanţă care nu sufocă fluxurile comerciale, reactivarea liniilor industriale şi a racordurilor – corelat cu Portul Constanţa.
Siguranţă fără scuze: 100% din punctele critice de vegetaţie care acoperă semnale şi treceri la nivel – tratate anual, program de eliminare a punctelor periculoase pe durata mandatului. Şi oamenii: pierderea de competenţe tehnice e tratată ca o problemă la fel de gravă ca uzura şinei. Plan de succesiune pentru funcţiile critice, recrutare de tineri specialişti împreună cu universităţile tehnice, recalificare spre mentenanţă şi siguranţă odată cu automatizarea.
„Remuneraţia variabilă se plăteşte DOAR peste 85% grad de realizare. Sub prag – zero. Fiecare proiect major primeşte un administrator-sponsor din consiliu, cu nume comunicat public. Obligaţiile legale neîndeplinite la termen – justă cauză de revocare. Trimiterea în judecată pentru corupţie – revocare. Cine nu performează – fără mandat nou.
Calea Ferată Română nu duce lipsă de planuri. A dus lipsă de răspundere. De azi, răspunderea are indicatori, termene şi consecinţe. Procedura de selecţie e în plină desfăşurare. Dacă eşti un profesionist – inginer feroviar, manager de infrastructură, om de finanţe cu rezultate – locul tău e la masa deciziilor, nu pe margine”, încheie Radu Miruţă.
