La sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, miercuri, 8 septembrie 2021, Mănăstirea de la Piatra Fântânele, județul Bistrița-Năsăud, situată în Pasul Tihuța, la cota 1200, își va sărbători hramul, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a mii de credincioși și a oficialităților locale si județene.
Pe lângă frumoasele slujbe mănăstirești, neîncetata rugăciune a inimii, munca și rucodeliile monahale, armonia duhovnicească și dragostea soborului radiază pace și duhovnicie în tot ținutul.
Dorul sătenilor de a construi o mănăstire s-a împlinit prima dată în 1928, când a fost aprobată iniţiativa credinciosului Vasile Lazurcă din Bistrița Bârgăului. Acesta, cu un număr mare de credincioși din zonă şi sub îndrumarea lui Constantin Flămând, profesor de religie la Bistrița, s-a adresat pe 1 decembrie 1927 Episcopiei Clujului cu cererea de înființare a unei mănăstiri în preajma Pasului Tihuța.
Biserica din lemn a început să fie construită în septembrie 1928, iar un an mai târziu, în noiembrie 1929, a fost sfințită. Iconostasul a fost sculptat în lemn, între anii 1933 și 1937, de elevii Școlii de Arte și Meserii din Prundu Bârgăului, iar icoanele au fost pictate, doi ani mai târziu, de profesorul Emil Mihon. Prin grija starețului protosinghel Luncan, lăcașul a fost înzestrat, printre altele, cu o icoană a Maicii Domnului, pictată în 1914, adusă de la Muntele Athos (mănăstirea românească Prodromu), opt icoane de pânze donate de fiul adoptiv al tenorului Constantin Pavel (cel care a întemeiat Opera Română din Cluj), mai multe icoane pictate de Alexandru Cristea, conform lumeasatului.ro
De asemenea, un candelabru din lemn de frasin, dăruit de o familie din Coșna.
După Dictatul de la Viena, lăcașul a supraviețuit ocupației hortiste, dar n-a mai trecut și peste comunism; în 1960, Mănăstirea Piatra Fântânele a fost transformată în biserică de mir.
sursa: stiribn.ro
