Liviu Dragnea a depus, prin avocat, o plângere prin care reclamă faptul că nu a fost lăsat să voteze în niciun tur al alegerilor prezidenţiale, deşi instanţa nu i-a interzis acest drept prin sentinţa de condamnare definitivă, a confirmat pentru MEDIAFAX Flavia Teodosiu, avocatul fostului lider PSD.
Fostul lider PSD a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 prin care reclamă faptul că nu a fost lăsat să voteze pentru alegerile prezidenţiale, a confirmat, pentru MEDIAFAX, avocatul lui Liviu Dragnea.
În plângerea depusă de avocat, Dragnea subliniază că instanţa supremă nu i-a interzis să voteze, prin sentinţa de condamnare definitivă, ci doar să candideze pentru funcţii publice.
„Pentru ambele tururi de scrutin, din datepe 14.11.2019 şi 24.11.2019, reprezentanţii Penitenciarului Rahova mi-au înmânat un model de cerere pentru solicitare urna de vot, cerere pe care am întocmit-o şi predat-o personalului din cadrul ANP, aceştia îndeplinindu-şi întocmai obligaţiile de serviciu ce le reveneau, conducându-mă până la locul destinat votării. La primul tur de scrutin din data de 14.11.2019, una dintre persoanele desemnate de către Secţia de votare nr. 998, Biroul electoral nr. 46, sector 5 Bucureşti să se deplaseze cu urna mobilă la Penitenciarul Rahova, o doamnă care nu şi-a declinat identitatea mi-a comunicat că îmi este interzis dreptul de a alege. Eu am spus imediat faptul că atât prin Sentinţa penală, cât şi prin Decizia Penală, nu mi-a fost interzis dreptul de a alege, însă nici în aceste condiţii nu mi s-a permis să votez”, precizează Dragnea în plângerea depusă.
La cel de-al doilea tur de scrutin, fostul lider PSD a spus că situaţia s-a repetat: „în tableta de la BEC eu, Liviu Nicolae Dragnea, figurez că nu am drept de vot”.
„Solicit efectuarea tuturor cercetărilor necesare şi dispunerea începerii urmăririi penale pentru tragerea la răspundere a persoanelor care se fac vinovate de sâvârşirea infracţiunii prevăzute şi sancţionate de art. 385 (impiedicarea prin orice mijloace a dreptului de a alege se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani, n.r.) şi art. 297 al. 1 şi al. 2 teza a II-a Cod Penal (abuz în serviciu, n.r.)”, se mai arată în plângerea lui Dragnea.
La rândul lor, reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) precizează că decizia finală aparţine membrilor secţiilor de votare, care deţin informaţiile prin aplicaţia de la alegeri.
„La nivelul unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, identificarea persoanelor private de libertate cu drept de vot se realizează prin verificarea documentelor aflate în dosarul de penitenciar. Procedural, persoanele în cauză sunt informate cu privire la posibilitatea exercitării dreptului de vot, prin intermediul urnei speciale, în baza formularii unei cereri. Decizia finală asupra posibilităţii exercitării dreptului de vot aparţine reprezentanţilor secţiei de votare arondate unitatii, prin interogarea aplicaţiei informatice pentru verificarea dreptului de vot”, explică ANP.
Liviu Dragnea este încarcerat în Penitenciarul Rahova, unde execută o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni de închisoare, condamnare definitivă dispusă de ICCJ în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC.
