Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) anunţă că lansează cel mai mare şi complex proiect de infrastructură aeroportuară din România, licitaţia pentru proiectarea noului terminal al Aeroportului „Henri Coandă” şi a infrastructurii aeroportuare aferente. Aeroportul Otopeni, cel mai mare din România, are în prezent un singur terminal. Valoarea estimată a serviciilor de proiectare şi asistenţă tehnică se ridică la aproximativ 40 milioane euro. Termenul de depunere a ofertelor este 16 iunie 2025.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti lansează cel mai mare şi complex proiect de infrastructură aeroportuară din România: procedura de atribuire a contractului de servicii de proiectare pentru realizarea studiilor, conceptului, proiectului tehnic de execuţie şi asistenţă tehnică pe perioada execuţiei lucrărilor pentru infrastructura necesară acomodării traficului prognozat pentru anul 2040 – Etapa I pentru realizarea obiectivului de investiţii “Programul Strategic de Dezvoltare a Infrastructurii Aeroportuare la Aeroportul Henri Coandă – Bucureşti”.
Valoarea estimată a serviciilor de proiectare şi asistenţă tehnică se ridică la aproximativ 40 milioane euro”, anunţă CNAB într-un comunicat citat de News.ro. Termenul de de depunere a ofertelor este 16 iunie 2025. Principalul obiectiv al acestui proiect este realizarea unui nou terminal de pasageri cu toate facilităţile necesare, cu o suprafaţă de aproximativ 176.000 mp, care să acomodeze un trafic prognozat pentru anul 2040 de 30 milioane pasageri/an (traficul de pasageri la orele de vârf în noul terminal va putea ajunge la 6.500 de pasageri/oră).
„Viziunea CNAB pentru noua infrastructură este: aeroport individualizat la nivel internaţional; aeroport smart prin utilizarea tehnologiilor moderne AI, IoT, BMS etc; aeroport eficient – fluxuri optime pentru pasageri, bagaje, aeronave, autovehicule, echipamente; siguranţă şi securitate prin utilizarea tehnologiilor avansate; experienţa pasagerilor – spaţii confortabile, fluxuri intuitive, spaţii diverse pentru food & beverages, shopping, lounges; sustenabilitate şi rezilienţă – soluţii eficiente energetic, utilizarea de tehnologii verzi cu impact minim asupra mediului (de exemplu: reutilizarea apei de ploaie); soluţii care să conducă la conceptul de „healthy building” (fluxuri pasageri, calitatea aerului, materialele utilizate, soluţii HVAC, fără zgomot interior, cu lumină naturală, tehnologie digitală etc)”, menţionează CNAB.
Terminalul va fi proiectat la nivelul celor mai înalte standarde aeroportuare pentru trafic Schengen – Non Schengen, cu zone generoase de Sosiri, Plecări şi de tranzit sau transfer al pasagerilor. Terminalul va fi realizat modular, ceea ce va permite punerea etapizată în exploatare.
Facilităţile noului terminal vor fi comparabile cu marile aeroporturi europene: minimum 48 de standuri noi de parcare aeronave; minimum 20 de punţi de îmbarcare; spaţii generoase pentru pasageri, sisteme moderne de benzi de bagaje (sosiri şi plecări), echipamente de control de securitate, fluxuri separate pentru aprovizionare, sisteme pentru informarea pasagerilor, iluminare ambientală, acustică optimă, climatizare eficientă şi semnalizare intuitivă, saloane de protocol pentru clienţii companiilor aeriene, saloane VIP, zone diverse de comerţ, toate dimensionate pentru a realiza „IATA Optimum Level of Service”.
Aeronavele vor dispune de noi căi de rulare moderne, pe o nouă infrastructură aeroportuară. Alte facilităţi care vor fi realizate: turn de control, remiză PSI, zone pentru handling, clădiri administrative, staţii de transformare, staţii de epurare a apelor, parcări auto pentru autovehiculele pasagerilor. Se va realiza inclusiv o reţea complexă de drumuri de acces în zonele de landside şi airside, pentru asigurarea conexiunilor rutiere, cu drumuri şi pasaje subterane, între Terminalul actual şi viitorul Terminal.
Terminalul va dispune de staţii moderne de taxi şi de transport public de călători, dar şi de zone speciale pentru autocare, create pentru a evita congestiile de trafic. Noul terminal va fi conectat la infrastructura rutieră şi la cea feroviară. Având în vedere complexitatea proiectului, proiectantul trebuie să utilizeze Building Information Modeling în procesul de proiectare. Compania va avea o comunicare permanentă cu stakeholder-ii pentru a asigura succesul proiectului.
Programul strategic are în vedere, într-o etapă ulterioară, dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrării traficului de mărfuri şi poştă, prin realizarea unei platforme multimodale cargo, precum şi prin crearea unui parc tehnologic high tech pentru dezvoltarea activităţilor conexe transportului aerian.
