Nadia Elena Comăneci s-a născut la 12 noiembrie 1961, la Onești, în județul Bacău.
Nadia este prima gimnastă din lume care a primit nota 10 într-un concurs olimpic de gimnastică. Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur și este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile.
A concurat pentru prima dată la nivel național în România, în 1970, ca membră a echipei orașului său. Curând, a început antrenamentele cu Béla Károlyi și soția acestuia, Márta Károlyi, care au emigrat mai târziu în Statele Unite.
La 14 ani, Nadia Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montreal, Québec. Nu numai că a devenit prima gimnastă care a obținut scorul perfect de zece la olimpiadă (de șapte ori), dar a și câștigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipă compus) și una de bronz (sol).
La Campionatele Mondiale din 1978, a câștigat titlul de campioană mondială la bârnă.
În 1979, a câștigat cel de-al treilea titlu european la individual compus, devenind primul sportiv din istoria gimnasticii care a reușit această performanță.
La Campionatele Mondiale din decembrie 1979, ea a câștigat concursul preliminar, dar a fost spitalizată înainte de a participa la concursul pe echipe, din cauza unei infecții, în urma unei tăieturi la încheietura mâinii, cauzată de o cataramă din metal. În ciuda recomandărilor doctorilor, ea a părăsit spitalul și a concurat la bârnă, unde a obținut nota 9,95. Performanța sa a conferit României prima medalie de aur în concursul pe echipe.
A participat și la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova, clasându-se a doua la individual compus. Nadia și-a păstrat titlul la bârnă, dar a câștigat și o nouă medalie de aur, la sol, și una de argint, împreună cu echipa.
Nadia Comăneci a fost una din cele mai bune gimnaste din lume. Ea s-a retras din activitatea competițională după Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova.
În noaptea de 27/28 noiembrie 1989 a trecut ilegal granița româno-maghiară, solicitând azil politic guvernului Statelor Unite.
Despre momentul plecării din România, Nadia a făcut declarații pentru publicația britanică „Daily Mail”:
„În acea perioadă, înainte de Revoluție, dacă plecai trebuia să fugi de tot. Nu mai aveai cale de întoarcere. Nici mamei nu i-am spus că plec. Ar fi făcut atac de cord! I-am spus fratelui meu Adrian, care era și încă mai este cel mai bun prieten al meu. L-am luat până la granița cu Ungaria, iar acolo împreună cu alte șase gimnaste am intrat și am plecat către Austria. Acolo am mers la ambasada SUA, iar ei mi-au oferit un zbor către New York. N-am mai vorbit niciodată despre asta. A fost greu în acea seară”, și-a amintit Nadia Comaneci.
„Eram ascultată, urmărită. Știam că Securitatea știa fiecare loc în care am fost și cu cine am vorbit. Când mă gândesc din nou la acel moment îmi este greu deoarece credeam că nu-mi voi mai vedea familia vreodată. Fratele meu m-a sprijinit. Mi-a spus să mă duc și să încep o viață nouă. A fost greu să plec, dar instinctul meu îmi spunea că fac ce trebuie”, a completat Nadia.
În 1994, s-a logodit cu gimnastul american Bart Conner și s-a întors în România pentru prima dată de la plecare. Comăneci și Conner s-au căsătorit în România în luna aprilie a anului 1996.
Ea și soțul său sunt proprietarii Academiei de Gimnastică Bart Conner Gymnastics Academy, Perfect 10 Production Company și ai câtorva magazine de echipamente sportive, precum și editori ai Magazinului de Gimnastică Internațională.
Nadia Comăneci este vicepreședinte al Consiliului Director al Special Olympics, Președinte Onorific al Federației Române de Gimnastică, Președinte Onorific al Comitetului Olimpic Român, Ambasadorul Sporturilor Românești, Vicepreședinte în Consiliul Director al Asociației Distrofiei Musculare, și membră a Fundației Federației Internaționale de Gimnastică. A fost distinsă de două ori cu Ordinul Olimpic, acordat de CIO, (Comitetul Internațional Olimpic).