Cântăreaţa de muzică populară Maria Dragomiroiu s-a născut la 11 iulie 1955, în localitatea Ioneşti, judeţul Vâlcea. A plecat foarte tânără din comuna natală, venind la şcoală în Bucureşti. A urmat cursurile Liceului ”I. L. Caragiale”, iar în perioada în care era elevă s-a înscris la concursul „Floarea din grădină”.
A trecut de etapele eliminatorii cu note maxime, însă la ultima etapă juriul a ezitat să-i decerneze trofeul pe motiv că glasul său seamănă cu al Mariei Tănase. În cele din urmă, juriul i-a acordat nota 10, iar tânăra Maria a obţinut trofeul „Floarea din grădină”. Din acel moment colegii de liceu şi profesorii îi spuneau „floricica noastră”.
„În momentul când tăticul meu a avut posibilitatea să-mi cumpere acordeonul acela mic, cu 12 başi, (…) după ureche, aşa cum ştiam eu cântecul respectiv, imediat l-am cântat, fără başi, numai cu mâna dreaptă – cântecul Mariei Lătăreţu ”Cine trece câmpul mare”. M-am dus repede pe pridvorul sălii noastre şi m-am înfoiat ca să vadă tot satul (…) că Maria are şi ea acordeon şi cântă. Şi acum am acele emoţii şi vizualizez timpul de atunci când eram copil, eram pe pridvor şi cântam la acordeon”, declara artista, într-un interviu acordat AGERPRES în 2015, amintindu-şi anii copilăriei, când a început să cânte muzică populară.
Primul album care i-a apărut a fost ”Floricică de pe coastă”, în 1983, care s-a vândut în peste un milion de exemplare. Au urmat trei discuri care îi poartă numele, în 1985, 1987 şi 1988. În 1991, a lansat albumul ”Of, lume, cum eşti făcută”, iar din 1995 a scos an de an albume: ”Viaţa-i un noroc” (1995), ”Lume dragă” (1996), ”Omule, om bun să fii” şi ”Cine iubeşte şi lasă” (1997), ”Doamne, multe trag” (1998), ”Dragoste, otravă dulce” (1999), precizează site-ul artistei.
Maria Dragomiroiu la Festivalul Cerbul de Aur, Braşov, 1994.
Foto: (c): SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
În decembrie 2002 a lansat albumul „Cântecul şi dragostea”, acesta fiind primul album editat la propria casă de producţie numită DMB. Au urmat albumele ”Viaţă, viaţă” (2003), ”Cântece de petrecere – vol. I Mai întoarce, Doamne, roata” (2004), ”Inimă” şi ”Cântece de petrecere – vol. II Aşa trec zilele mele” (2006), ”De la suflet – Cântece de petrecere” (2007), ”Omule, eu nu-ţi port pică” – dublu CD (2009). În 2013, a lansat un alt dublu CD – ”Femeia este trandafir”.
Lansarea albumului ”Viaţa-i un noroc” al cântăreţei de muzică populară Maria Dragomiroiu, 1995.
Foto: (c): AUREL VÎRLAN/AGERPRES FOTO
Printre cele mai cunoscute şi îndrăgite piese ale Mariei Dragomiroiu se numără ”Cântecul şi dragostea”, ”Singur prin străini”, ”Când ne-o fi mai rău”, ”Cine de dragoste zace”, ”Tot femeia e mai tare”, ”Toate ai să le pierzi odată”, ”Mamă scumpă”, ”Am tras de la viaţă multe”, ”Ce e-n lume preţios”, ”Tare greu e iubitul”, ”Măicuţă, de-ai fi ştiut”, „Am iubit şi-am să trăiesc” şi multe altele.
Când vorbeşte despre oamenii care au încurajat-o şi care i-au întins o mână de ajutor la începutul carierei, artista îi aminteşte pe Florentina Satmari, Adrian Păunescu, Ileana Sărăroiu, Tudor Vornicu, Dinu Săraru, Vasile Şirli şi, bineînţeles, soţul ei – Alexandru (Bebe) Mihu, cei doi fiind căsătoriţi de aproape 35 de ani.
Viaţa artistei s-a împărţit mereu între concerte, turnee şi familie – artista având o fiică şi un fiu. Iubeşte muzica, îşi iubeşte meseria, îi place să le cânte oamenilor, dar dorul de casă şi de copii a însoţit-o mereu când a fost departe.
Maria Dragomiroiu alături de soţul său, Alexandru (Bebe) Mihu, şi de Irina Loghin, la lansarea albumului „Cântecul şi dragostea”, 2002.
Foto: (c): CĂTĂLIN BURLACU/AGERPRES FOTO
„Cel mai important pentru mine a fost să fiu mamă. Am spus-o şi o s-o spun întotdeauna, familia este cea mai importantă. Deci, punând în balanţă împlinirea profesională şi familia, pentru mine este mai importantă familia, pentru că degeaba câştigi şi ai ajuns profesional nu ştiu unde, dacă eşti singur, dacă nu ai cu cine să împarţi toate aceste bucurii”, declara artista în interviul acordat AGERPRES în 2015.
Chiar dacă are o carieră de succes de mulţi ani, Maria Dragomiroiu spune că nu poate scăpa nici acum de emoţii când urcă pe scenă. Mai ales atunci când cântă pentru românii din afara ţării.
Artista are o colecţie de costume populare foarte frumoase, unele foarte vechi, pe care le îngrijeşte cu mare atenţie. „Costumul popular înfrumuseţează femeia şi îi dă o alură de regină. Deci te evidenţiezi oriunde ai fi datorită costumului popular”, crede artista.
Maria Dragomiroiu la spectacolul „De ziua ta, Maria”, 2006.
Foto: (c): LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO
De-a lungul carierei, apreciata cântăreaţă a primit numeroase premii şi distincţii. În 1972 a cucerit Premiul I – solist vocal muzică populară, în cadrul concursului cultural-artistic al elevilor faza pe Municipiu, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Premiul „Frumoasa Oltului” la Festivalul folcloric ”Cântecele Oltului”. În 1974, a cucerit Premiul Flacăra acordat pentru „Păstrarea purităţii folclorului”, din partea Cenaclului Flacăra, conform site-ului www.mariadragomiroiu.ro.
În 1977 a obţinut Trofeul „Floarea din grădină” al concursului cu acelaşi nume organizat de Televiziunea Română, iar în 1996 – Premiul Criticii Muzicale pentru „Arta interpretării cântecului românesc” din partea Uniunea Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România „Mihail Jora”.
Anul 2000 i-a adus Premiul special al Societăţii Academice „Titu Maiorescu”. În 2004, a fost decorată cu Premiul Meritul cultural în grad de Comandor de Preşedinţia României.
În lista premiilor se mai află Diploma de excelenţă cu ocazia jubileului TVR 50, Diploma de excelenţă pentru „Vocea de aur a folclorului românesc” (2006), „Discul de Aur” pentru albumul „Cântecul şi Dragostea” (2009). Tot în 2009 a primit Diploma pentru 30 de ani de activitate în slujba folclorului românesc, acordată de TVR, conform site-ului artistei.
În toamna anului 2015, Maria Dragomiroiu a susţinut, la Sala Palatului, un concert care a marcat 35 de activitate artistică, iar în 2019 a devenit Cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti. În 2015 a apărut, la Editura All, cartea „Maria Dragomiroiu. Cântecul şi dragostea”, care cuprinde confesiuni ale artistei adunate şi scrise de Oana Georgescu.
Foto: (c): SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Iubeşte florile pentru că, în opinia sa, „florile înseamnă bucurie, înseamnă dragoste”. Este bunică şi se mândreşte cu nepoţii săi – trei fete şi un băiat. Când erau mici, se juca împreună cu ei. „Ştiţi ce mă puneau să fac? Să jucăm ‘Capra cu trei iezi’… Şi ne ascundeam, eu mă băgam prin şifonier… Toate prostiile le-am făcut cu ei. (…) Mie îmi place tare mult să mă pun la mintea copiilor”, spunea Maria Dragomiroiu în interviul amintit.
sursa: AGERPRES
