Super Congresul PPE de la București va decide și viitorul lui Klaus Iohannis. Ce funcții se negociază pentru Președintele României
Peste 2000 de delegați și cei mai importanți șefi de stat și de guverne ai celui mai important partid european se află, pentru trei zile, la București, unde are loc Congresul PPE, care va stabili ca Ursula von der Leyen să fie candidatul popularilor pentru al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene. Însă, surse politice au declarat că la acest Congres se vor negocia și celelalte funcții importante din structura viitoare europeană, între care și cele țintite de România, și mai ales de Președintele Klaus Iohannis.
Administrația Prezidențială a notificat, recent, țările NATO, că șeful statului român intră în cursa pentru postul de secretar general al Alianței, însă, potrivit informațiilor noastre, aceasta a fost doar un demers tactic, pentru a atrage atenția că România este jucător la masa marilor negocieri și că Iohannis este un candidat viabil pentru funcțiile de top din NATO și UE.
Marți seara, la un hotel din București, Ursula von der Leyen va fi desemnată oficial drept candidat la șefia Comisiei Europene, urmând ca această candidatură să fie confirmată miercuri prin votul delegaților la Congres. Având în vedere că socialiștii au ratat, sâmbătă, la congresul PES de la Roma, să desemneze un candidat-locomotivă pentru aceeași funcție, Nicolas Schmit fiind un ilustru necunoscut chiar și în rândul familiei sale politice, este aproape o certitudine că PPE va obține din nou președinția Comisiei Europene și că PPE va câștiga alegerile europene.
Majoritatea în Parlamentul European va fi formată de PPE, PES și Renew, partidul lui Emmanuel Macron, și principalele funcții la vârful UE vor fi împărțite tot între acestea.
Este vorba despre postul de președinte al Consiliului European, deținut în prezent de Renew, prin Charles Michel, peședinte al PE, funcție în care se află Roberta Metsola și care se alocă prin rotativă, jumătate de mandat unui partid și jumătate de mandat altui partid, funcția de Înalt Reprezentat al UE pentru Politică Externă, viitoarea funcție de Comisar pentru Politica de Apărare care va fi înființată în contextul războiului din Ucraina și care, potrivit informațiilor noastre, va reveni Poloniei, pentru fostul ministru de externe Radoslaw Sikorski, posturile de vicepreșdinți ai Parlamentului și ai Comisiei Europene, și, desigur, comisariatele care vor reveni fiecărei țări membru al Uniunii.
În prezent România deține portofoliul Transporturilor, unde comisar este Adina Vălean, însă, în viitoarea structură europeană, țintește o poziție mai importantă. Estimările PSD și PNL spun că, datorită candidaturii comune la alegerile europarlamentare, România, prin PPE și PES, va avea o echipă de aproximativ 20 de membri în Parlamentul European, o delegație consistentă din punct de vedere al voturilor, deci o poziție mai bună la negocierile pentru funcțiile importante.
În plus, este deja cunoscut faptul că, după ce Președintele Klaus Iohannis a atras atenția, public, la Strasbourg, în urmă cu o lună, asupra faptului că Europa de Est, atât de importantă în contextul actual al războiului cu Ucraina, a fost mereu văduvită la momentul împărțirii puterii la Bruxelles, mesajul a fost recepționat și s-a stabilit ca țările de pe Flancul Estic să fie luate în calcul pentru poziții importante. Cum spuneam mai sus, Polonia va primi noul portofoliu al Apărării. Pentru ce se bate România?
În primul rând, conform surselor noastre, pentru un post care să fie ocupat de Klaus Iohannis. Pe masă sunt funcția de președinte al Consiliului European, pentru care a mai fost vehiculat numele Președintelui României, după anunțul de retragere făcut de Charles Michel.
Între timp, acesta s-a răzgândit, însă se pare că a creat multă nemulțumire inclusiv în partidul său, Renew, din cauza retragerii retrase, și funcția ar putea ajunge la PPE. Cutumiar, președinte al Consiliului European trebuie să fie un senior dintre liderii UE, și, spun cei din PNL, ar fi fost o problemă dacă socialiștii l-ar fi promovat pe Pedro Sanchez, carismaticul premier al Spaniei.
Acesta însă nu ar mai avea o mare susținere, din cauza problemelor politice interne care i-ar fi știrbit credibilitatea, și atunci PPE are șanse mai mari pentru a obține funcția.
A doua poziție importantă pusă pe masă pentru România ar fi, conform surselor cea ce vicepreședinte al Comisiei Europene, cu portofoliu de Extindere și Vecinătate. Având în vedere interesul strategic al României legat de aderarea Republicii Moldova, și de rolul esențial jucat de România în relația UE și NATO cu Ucraina, funcția ar fi extrem de potrivită pentru țara noastră.
Pentru a fi vicepreședinte al Comisiei Europene, trebuie să fi fost prim-ministru sau președinte de țară, deci dacă România ar primi postul, așa cum se negociază în aceste zile, ar fi pentru Klaus Iohannis.
De altfel, foarte interesant, la Congresul PES care a avut loc sâmbătă la Roma, Marcel Ciolacu a discutat cu liderii socialiștilor exact despre susținerea de către aceștia la vot, în cadrul negocierilor, a unei poziții de vicepreședinte al Comisiei Europene care să revină României.
La fel de interesant, Marcel Ciolacu a declarat, luni seara, la Antena 3, că, înainte de a pleca la Roma, a avut o discuție cu Nicolae Ciucă și au stabilit ca PNL și PSD să aibă poziții comune în privința negocierilor pentru viitoarele funcții ale României, „fără orgolii”.
Și Mihai Tudose, în cărți pentru postul de vice la Comisia Europeană Marcel Ciolacu joacă un rol esențial în planurile de viitor ale lui Klaus Iohannis, având în vedere că Guvernul este cel care face desemnarea pentru comisariatul României la Bruxelles.
„Eu înainte să plec la Roma am vorbit cu președinte (al Senatului n.r.) Nicolae Ciucă de a avea o abordare comună în ceea ce privește România și unde se găsește România în structurile europene în viitor.
Și dl. Nicolae Ciucă, acum, înainte de a veni popularii, familia europeană din care face parte, am stat de vorbă și împreună am transmis liderilor și socialiștilor și popularilor, ce poziții și unde dorește România să se regăsească. Este o abordare corectă. Este pentru prima oară când cele două mari partide din România au aceiași poziție și aceiași voce, depășind orice fel de orgoliu”, a afirmat Ciolacu.
România trebuie să se găsească reprezentată și la nivel de vicepreședinte al Comisiei și la nivel de vicepreședinte al Parlamentului European. Ca să fii vicepreședinte de exemplu al Comisiei, trebuie să fi fost două mandate de Comisar, fost prim-ministru sau fost președinte de stat.
Să nu iasă breaking news că o să iasă dl. Iohannis, că nu am avut această discuție. Ce am insistat eu foarte mult, pentru un comisar în zona Economică, o să fie foarte importantă în perioada următoare și Comisarul pentru Vecinătăți. Aici ținând cont și de contextul cu Republica Moldova, cu Balcanii de Vest și cu Ucraina. Vor fi două portofolii foarte importante. Dacă va apărea din nou va fi și portofoliul de apărare la european”, a spus Ciolacu, la Antena 3.
Dincolo de negocierile purtate pentru România și pentru viitorul lui Klaus Iohannis în marja Congresului PPE, există și speculații legate de o eventuală „trădare” din partea lui Ciolacu, care ar putea să-și dorească să trimită la Comisia Europeană un ”greu” din PSD, astfel încât să nu îi fie pusă în pericol șefia partidului.
Cum Sorin Grindeanu nu își dorește să plece pe un astfel de post, iar Gabriela Firea este exclusă din cărți, ar mai rămâne ca variantă doar Mihai Tudose, care a fost și prim-ministru, deci ar îndeplini criteriul pentru postul de vicepreședinte al Comisiei Europene.
sursa digi 24
