„Într-o lume românească dominată de iluzii politice și realități sociale crunte a sosit primăvara. Nici nu știu dacă acest anotimp mai are aceeași valoare, întrucât inflația a cuprins în mrejele economice atât ghiocei cât și suflete. Până și soarele pare că ne este oferit cu porția, dintr-o răzbunare divină pentru toate relele încolțite în mințile mărunte ale unora ce se cred sfinți și vor canonizarea încă din timpul vieții.
Suficiența noastră, a românilor, acoperă cu o perdea orice sărbătoare creștină, orice zi lăsată de Dumnezeu pentru ca noi să facem bine pe acest pământ, orice oră în care luăm decizii în numele altora ce și-au pus speranțele în noi, orice minut ce trece impasibil spre un viitor incert al copiilor noștri.
O perdea este pavăza intimității, a retragerii în sine, un obstacol în calea privirilor curioase ale unora ce insinuează amarnic cu vorbe meșteșugite că suntem apărați de ei, jusțiția, de ei, economia, de ei, sănătatea, de ei, educația și mai puțin de ei, limba română.
Puțini știu că perdeaua, în sensul propriu, a fost motiv de pușcărie în regimul comunist. În anii ’50, lângă penitenciarul Gherla, o fetiță de 15 ani vorbea în alfabetul Morse cu deținuții politici închiși acolo. Se folosea de perdea. Apoi trimitea cărți poștale familiilor acestora, chemându-i în cimitirul de lângă penitenciar pentru a comemora la un mormânt ales aleatoriu pe cineva drag. În realitate, rudele deținuților aveau posibilitatea să-i vadă la geamurile celulelor pe cei dragi pentru câteva clipe. Cărțile poștale erau semnate cu nume inspirate din „Contele de Monte Cristo” și expediate din Gherla, Cluj, Bistrița. Această aventură a durat doi ani. Securitatea a arestat fetița și a condamnat-o. A stat câțiva ani prin pușcăriile de la Miercurea Ciuc și Gherla. În anii ’70 a fugit în Germania, iar după 1989 s-a întors în țară. ” Nu aș vrea să mi se spună că sunt eroină”, a declarat acum cinci ani, la Cluj, în singurul interviu acordat vreodată. Numele ei: Gertrude Bader.
Astăzi, 9 martie, este Ziua Deținuților Politici ce au suferit în închisorile comuniste. Este și sărbătoarea Sfinților 40 de mucenici din Sevastia.
Trageți perdeaua, altfel „zeii” care ne conduc vor avea impresia că a crescut prea mult nivelul de trai.”, a scris oe contul său personal de Facebook, notarul bistrițean Gabriel Groza.
