Astăzi se împlinesc doi ani de la moartea Regelui Mihai I. Cel ce avea să fie, ultimul monarh al României s-a stins din viață la vârsta de 96, la locuința sa din Aubonne, un oraș din Elveția. Se împlinesc doi ani de când cel care a fost garantul unei lumi a loialității, a candoarei, a bunul simț și a dragostei față de țară nu mai există.
Regele Mihai I a fost ultima mare personalitate care a luat parte la cel de-al Doilea Război Mondial, având un rol destul de important. A fost fiul Regelui Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena și a domnit în perioada 1927 şi 1930, prin intermediul unei Regenţe, precum şi între 1940 şi 30 decembrie 1947, când a fost obligat să abdice şi să-și părăsească definitiv țara.
Ultimul rege al României s-a născut în anul 1921, în perioada interbelică, unii dintre cei mai frumoși și prosperi ani din istoria țării noastre. Însă, chiar dacă a făcut parte dintr-o altfel de lume, Regele Mihai a fost pus la multe încercări, pe tot parcursul vieții. A trăit perioada neagră a războiului, a semnat cu regret actul care a dus la moartea regimului monahric și a trăit departe de țară, în exil, aproape 50 de ani. Nimic nu l-a bucurat mai mult decât revederea cu poporul său și nimic nu i-a adus mai multă liniște decât clipele petrecute alături de familia sa pe pământ românesc.
În 1925, Mihai este declarat moștenitor al tronului – Parlamentul ia măsuri în urma renunțării la tron a Regelui Carol al II-lea, care pleacă din țară. La un an și jumătate mai târziu, bunicul lui Mihai, Regele Ferdinand moare, și la vârsta de doar 6 ani, Mihai I urcă pe tronul României. Potrivit legii, o regenţă a preluat prerogative regale, urmând a guverna în numele regelui până la majoratul său. Viața personală a tatălui său a influențat puternic bunul mers al țării, dar și viața tânărului rege. În 1930, Carol al II-lea se întoarce și prin Restaurația in 8 iunie, este proclamat, din nou, rege. În acel moment, Mihai este numit prinț moștenitor și primește titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. Trăiește unul dintre cele mai triste lucruri pe care le poate avea un copil: este despărțit de mama lui, Regina Elena, care este exilată de Carol al II-lea la Florența. Pentru suferința acelor ani – Mihai avea dreptul să își vadă mama doar o dată pe an – s-a îndepărtat de Carol și nu l-a iertat până la moartea lui.
În exil cu România în suflet
Chiar dacă a trăit mai bine din jumătate din viață în exil, Majestatea Sa Regele Mihai nu a încetat vreodată să se gândească la români și să își dorească reîntoarcerea acasă. Pe parcursul anilor a reușit să păstreze legături cu români aflați în străinătate și transmitea adesea mesaje celor din țară prin intermediul postului de radio Europa Liberă. Totodată, Regele Mihai nu și-a uitat niciodată îndatoririle și a fost un ambasador al României, pentru a promova obiectivele țării sale.
Imediat după încheierea Revoluției din 1989, Regele a vrut să se reîntoarcă în țară, însă, noii lideri s-au temut că acesta va putea trezi în români dorința revenirii la monarhie. Astfel, din punctul lor de vedere, popularitatea regelui și empatia oamenilor față de drama Familiei Regale erau principalele pericole care le-ar fi putut spulbera visul de a conduce România. Așa a ajuns Ion Iliescu să îi interzică Regelui până și o scurtă vizită la mormântul familiei sale de la Curtea de Argeș, cu cu ocazia sărbătorilor de iarnă, fiind întors din drum și chiar excortat până la avion.
”Majestate, nu pleca! România-i țara ta!”
Regele Mihai a putut să își revadă țara abia în anul 1992, în perioada sărbătorilor Pascale. Acesta a vizitat mai întâi Putna și a venit în București, unde a rămas surprins de mulțimea oamenilor care au inundat străzile Capitalei pentru a-l primi din nou acasă pe Majestatea Sa. Atunci, sute de mii de oameni au strigat din suflet ”Regele Mihai! Regele Mihai”, ”Monarhia, salvează România!”, ”Majestate, nu pleca! România-i țara ta!”, iar Regele a răspuns printr-un discurs emoționant: ”Nu v-am uitat niciodată și vă iubesc din toată inima!”.
Și acest moment i-a speriat pe cei aflați la conducere, pentru că pe aceștia nimic nu-i putea apropia de popor, cu aceeași naturalețe. Astfel, guvernul președintelui Iliescu, condus la acea vreme de Petre Roman, l-a numit pe Rege ”persoana non grata” și i-au interzis din nou reîntoarcerea în țară. Cel care a reușit să pună capăt acestor abuzuri a fost președintele României Emil Constantinescu, care a ridicat această interdicție în anul 1997 și i-a redat Regelui cetățenia română.
Sursă Foto: Agora.ro
Ziua în care românii și-au luat la revedere de la Regele Mihai I
Pe data de 16 decembrie, românii s-au despărțit pentru totodeauna de ultimul suveran al României. Au spus adio unui model de demnitate, bunătate, înțelepciune și modestie. Emoțiile au fost pe măsură, iar oamenii au fost prezenți în număr mare atât în gările unde a oprit trenul regal, cât și în fața televizoarelor, pentru a fi alături de rege până la final.
Pe lângă faptul că a fost un Om, Regele Mihai a fost un simbol al istoriei și legătura noastră cu un trecut prosper, bazat pe valori morale solide și pe respect. Odată cu trecerea sa la cele veșnice, Regele Mihai a închis o epocă ce a dus la îndeplinire idealul tuturor conducătorilor români: România Mare. Acest pas măreț pentru țară a dus la modernizarea, evoluția și bunăstarea unui popor ce a trecut prin numeroase războaie și foamete. România de astăzi nu ar mai fi fost aceasta fără aportul imens pe care Casa Regală l-a adus de-a lungul vremii, citează publicația editiadedimineata.
