Schimbările climatice afectează dezvoltarea albinelor. Aripile bondarilor au devenit asimetrice
Albinele „s-ar putea să aibă parte de vremuri grele” în secolul 21, deoarece vremea din ce în ce mai caldă şi mai umedă afectează dezvoltarea lor.
Cercetătorii care au examinat specimene de muzeu au descoperit că bondarii au fost tot mai mult stresaţi de schimbările climatice din ultimul secol.
Albinele dezvoltă aripi asimetrice atunci când sunt supuse la stres în timpul dezvoltării, iar prin examinarea unei serii de specimene conservate şi a datelor acestora, cercetătorii au descoperit că albinele au prezentat niveluri mai ridicate de asimetrie a aripilor în anii mai calzi şi mai umezi.
Dr. Andres Arce, în prezent la Universitatea din Suffolk şi unul dintre autorii lucrării publicate în Journal of Animal Ecology, a declarat: „Scopul nostru este de a înţelege mai bine răspunsurile la factori de mediu specifici şi de a învăţa din trecut pentru a prezice viitorul. Sperăm să fim capabili să prognozăm unde şi când bondarii vor fi cei mai expuşi riscului şi să direcţionăm acţiuni eficiente de conservare”.
Dr. Richard Gill, de la Imperial College din Londra şi un alt autor al studiului, a declarat că bondarii „ar putea trece prin momente dificile în secolul XXI”, deoarece se preconizează că „condiţiile mai calde şi mai umede” vor supune bondarii la un stres mai mare, iar schimbările climatice vor face ca aceste condiţii să devină mai frecvente, potrivit The Guardian.
În ultimii ani, populaţiile de bondari au scăzut în multe zone.
Un al doilea studiu, publicat în Methods in Ecology & Evolution, a utilizat metode ADN folosite de obicei pentru a examina rămăşiţele oamenilor antici sau ale mamuţilor lânoşi. A fost pentru prima dată când tehnica a fost folosită pe o populaţie de insecte.
Cercetătorii au folosit un picior de la fiecare dintre albinele conservate pe care le-au studiat pentru a secvenţia genomurile de bondari care datează de peste 100 de ani. Autorii spun că aceste progrese vor permite cercetătorilor să determine modul în care stresul poate duce la pierderea diversităţii genetice.
Dr. Victoria Mullin, de la Muzeul de Istorie Naturală, unul dintre autori, a declarat: „Colecţiile de insecte din muzee oferă o oportunitate de neegalat de a studia direct modul în care genomurile populaţiilor şi speciilor au fost afectate de schimbările de mediu de-a lungul timpului. Cu toate acestea, ele reprezintă o resursă limitată şi este important să înţelegem cum să le utilizăm cel mai bine pentru studii genetice”.
Profesorul Ian Barnes, tot de la Muzeul de Istorie Naturală şi autorul principal al lucrării, a declarat: „Una dintre principalele probleme legate de colecţiile muzeale este calitatea ADN-ului care poate fi foarte variabilă, ceea ce face dificilă prevederea tipului de analize pe care ar trebui să le facem. Acum avem o idee mult mai bună despre conservarea ADN-ului în colecţiile de insecte, ceea ce reprezintă un impuls uriaş pentru activitatea noastră în curs de desfăşurare în vederea înţelegerii istoriei şi viitorului populaţiilor de insecte”.
Echipa va folosi acum datele pentru a examina modul în care genomurile albinelor s-au schimbat de-a lungul timpului, analizând modul în care populaţii întregi s-au adaptat, sau nu, la schimbările climatice.
