Cheltuieli ascunse și facturi amânate de guvernele Ciolacu: deficitul real al României se apropie de 11% din PIB
Deficitul real al României urcă spre 11% din PIB, din cauza unor cheltuieli nebugetate lăsate de guvernele Ciolacu 1 și 2, care încep să iasă la iveală și pun presiune directă pe finanțele publice.
România se confruntă cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel oficial, care ar putea atinge în realitate 11% din PIB, avertizează analiștii Ziarului Financiar, într-o analiză care indică peste 45 de miliarde de lei în cheltuieli și facturi „ascunse” în bugetele guvernelor anterioare, în special Ciolacu 1 și Ciolacu 2.
Buget „din pix”, construit de guvernul Ciolacu 2
Guvernul condus de Ilie Bolojan trebuie să gestioneze o situație bugetară mult mai dificilă decât arătau datele oficiale prezentate la începutul anului. Deși deficitul bugetar asumat de guvernul Ciolacu 2 era de 7% din PIB, în realitate acesta „pornește de la 11% din PIB”, dacă se iau în calcul costurile ignorate în bugetul pe 2025:
„Toată lumea se raportează la bugetul prezentat şi aprobat la începutul anului, dar problema cea mai mare nu este legată de creşterea economică, ci faptul că deficitul bugetar a fost făcut din pix de guvernul Ciolacu 2, ca să iasă bine în poză”, explică analiștii.
De altfel, deși bugetul a fost bazat pe o estimare de creștere economică de 2,5%, datele la jumătatea anului indică un avans de doar 0,3%. În semestrul al doilea, eforturile se vor concentra mai degrabă pe evitarea recesiunii decât pe atingerea prognozei inițiale, care a devenit imposibil de realizat.
Nota reală de plată : plus 45 miliarde lei
Printre cheltuielile „uitate în sertare” și care nu au fost incluse transparent în buget se numără 5 miliarde de lei rambursări de TVA restante, alte 5 miliarde în licitații și lucrări aprobate de CNI, 12 miliarde de lei din supracontractarea programelor de investiții, 10 miliarde de lei cofinanțare PNRR și 13 miliarde de lei cheltuieli suplimentare cu dobânzile – estimările arată că vor ajunge la 55 miliarde lei în 2025, față de 42 mld. lei cât era bugetat inițial.
În total, aceste facturi adaugă 45 de miliarde de lei la nota de plată a bugetului, ceea ce „mută complet” punctul de pornire pentru efortul de reducere a deficitului.
„Nu ajută pe nimeni ca situaţia bugetară reală să fie ţinută în sertare”
„Reducerea deficitului bugetar începe în realitate de la 11% din PIB, dacă se iau în considerare toate cheltuielile şi facturile ascunse prin sertare şi care acum ies la iveală”, precizează analistul economic Cristian Hostiuc. El explică faptul că, deși pachetele fiscale succesive – deja cinci la număr – vor aduce venituri suplimentare și reduceri de cheltuieli, aceste corecții nu se raportează la deficitul oficial din documente, ci la cel real, semnificativ mai mare.
Pe fondul acestor tensiuni bugetare, premierul Ilie Bolojan a rezistat la patru moțiuni de cenzură votate duminică, plus una anterioară. Dar urmează provocările sociale, presiunea piețelor și nevoia acută de finanțare: pentru că la un moment dat tot vor apărea aceste facturi la plată şi nu vor ieşi datele”.
Primul ministru știe ce e în spatele cifrelor, spun analiștii: „Când premierul Bolojan a vorbit în interviul acordat Bloomberg (14 august n.r) despre o posibilitate reală a României de a ajunge la situaţia unei incapacităţi de plată, el vorbea având pe masă cifrele reale, despre care nu putea să vorbească”.
Dar realitatea din spatele deficitului va trebui asumată în cifre, nu doar sugerată prin declarații, odată cu rectificarea bugetară, când guvernul va intra oficial în „curățenia de toamnă” fiscală.
Acordurile cu Bruxelles-ul – ultima ancoră
În cel mai bun scenariu, spun analiștii, deficitul bugetar ar putea coborî spre 8,3 – 8,4% din PIB, însă doar dacă măsurile fiscale își vor produce efectele și toate costurile reale vor fi recunoscute oficial.
Între timp, România continuă să se împrumute la dobânzi foarte mari, „pentru că are o rigiditate mare a bugetului, cheltuielile nu pot fi reduse imediat – cheltuielile cu salariile, pensiile şi cu plata dobânzilor la datoria publică depăşesc 80% din totalul încasărilor – şi pentru că nu ies datele la socoteală atunci când analiştii externi şi interni analizează bugetul”.
Cu o asemenea presiune pe piețele financiare, acordurile cu Comisia Europeană devin esențiale pentru menținerea finanțării externe, în lipsa căreia presiunea pe bugetul public ar crește exponențial.
