Cum a ajuns România să aibă unele dintre cele mai mari facturi la energie din Europa. Analiză: Până la 45% din cost vine din sistem
România a ajuns să aibă unele dintre cele mai apăsătoare facturi la energie din Europa raportat la puterea de cumpărare, deși dispune de hidroenergie ieftină, energie nucleară stabilă, gaze interne și capacități regenerabile în expansiune, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată marți. Potrivit acestuia, problema nu mai este doar costul producerii energiei, ci întregul sistem energetic, care generează costuri suplimentare și profită de instabilitate.
România nu are doar cea mai scumpă energie electrică raportată la puterea de cumpărare, are un sistem care a învățat să câștige bani din scumpirea energiei pe spatele populației”, a afirmat Chisăliță. Acesta spune că România trăiește „unul dintre cele mai absurde paradoxuri economice din Europa”, deoarece „o țară cu hidroenergie ieftină, energie nucleară stabilă, gaze interne și regenerabile în expansiune a ajuns să aibă una dintre cele mai apăsătoare facturi la energie raportate la puterea de cumpărare”.
„Factura finală ar fi cu 25-45% mai mică” Potrivit expertului, explicațiile invocate frecvent pentru prețurile ridicate, criza energetică, războiul, volatilitatea piețelor europene, sunt reale, dar insuficiente pentru a explica nivelul facturilor din România.
„Problema nu mai este strict costul producerii energiei. Problema este costul sistemului energetic în sine, un mecanism care adaugă risc, ineficiență, distorsiuni și cost administrativ la fiecare verigă dintre producător și consumator”, susține acesta.
Chisăliță a afirmat, conform analizei, că, dacă România ar funcționa „ca o piață energetică normală, concurențială, predictibilă și coerent reglementată”, factura finală la energie ar fi cu 25% până la 45% mai mică.
„Aproape fiecare verigă a sistemului energetic românesc costă mai mult decât ar trebui să coste într-o economie funcțională. Nu pentru că România ar avea resurse proaste. Ci pentru că și-a construit un sistem scump”, a explicat președintele AEI. Analiza arată că, din fiecare 100 de lei plătiți la factură, între 25 și 45 de lei reprezintă „costul disfuncției”.
„Acesta este marele adevăr pe care discursul public îl evită: românii nu plătesc doar energia. Plătesc instabilitatea sistemului”, se mai arată în document.
România produce relativ ieftin și vinde relativ scump” Dumitru Chisăliță susține că România ar trebui, teoretic, să fie una dintre cele mai competitive piețe energetice din regiune, având: hidroenergie cu cost redus; energie nucleară printre cele mai ieftine surse stabile; gaze naturale interne; regenerabile cu cost marginal aproape zero după amortizare.
În practică însă, consumatorii finali suportă costuri generate de volatilitatea regională, mecanismul marginalist european, lipsa contractelor stabile, lichiditatea redusă, riscul regulatoriu și concentrarea pieței.
„România produce relativ ieftin și vinde relativ scump. Aici apare cea mai mare contradicție economică”, a afirmat expertul. Critici la adresa intervențiilor statului Analiza critică și intervențiile succesive ale statului în piața energetică după 2022, precum plafonările, compensările, suprataxările și modificările legislative repetate.
„Problema nu este că statul a intervenit. Problema este că a intervenit permanent, imprevizibil și contradictoriu. România nu mai are nici piață liberă autentică, nici sistem reglementat coerent. Are un hibrid care socializează costurile și privatizează volatilitatea”, susține Chisăliță.
Acesta consideră că România plătește nu doar costul energiei, ci și „costul unui ecosistem care a învățat să câștige bani din instabilitate”. Totodată, a avertizat expertul, că una dintre cele mai grave probleme este faptul că anumite disfuncționalități ale sistemului au devenit convenabile pentru unele grupuri din piață.
Analiza indică printre problemele majore proiectele întârziate, investițiile amânate, capacitățile insuficiente, interconectările limitate și birocrația excesivă.
„Aici este adevărata dramă a pieței energetice românești: nu doar că sistemul este ineficient, ci că anumite forme de ineficiență au devenit profitabile pentru «băieții deștepți». Iar atunci când un sistem începe să câștige bani din propriile blocaje, reforma devine nu doar dificilă, ci contrară intereselor celor care controlează jocul”, a avertizat Dumitru Chisăliță.
