Cine este acest tânăr foarte înalt cu zâmbet inocent de copil care umblă toată ziua pe coclauri vorbind cu bătrâni pe care lumea i-a uitat în vechiul și tradițiile unei Românii prăfuite? Iosif Ciunterei este tânărul care promovează tradițiile. Atunci când toți se uită în depărtare peste granițe, el pune lupa pe ce avem aici aproape. Iosif Ciunterei este numele său și cunoscuții îl știu drept „Iosif de pe coclauri”. Este tânărul care străbate inima țării în sus și în jos realizând reportaje cu oamenii tradițiilor, oamenii unei lumi aproape apuse.
” Tradiții, obiceiuri și superstiții în Ajunul Sfântului Andrei
Conform tradiției populare se spune că Ajunul Sfântului Andrei este unul dintre cele mai mari ajunuri ale calendarului popular. De asemenea, este momentul în care se dezlănțuie forțe malefice, fie că sunt oameni (strigoii vii sau strigoii morți), fie că sunt animale (lupii).
Despre Sfântul Andrei se știe că ar fi fost stăpânul fiarelor sălbatice și, în Ajun de sărbătoare, le dă voie acestora să umble pe la toate răspântiile și pe toate drumurile. Totodată, sărbătoarea Sfântului Andrei este o sărbătoare a lupilor. Conform spuselor populare, în noaptea de Sfântul Andrei lupoaica va lua pui pentru a-i naște în noaptea de Sfântul Gheorghe.
Se zice că în noaptea de Sfântul Andrei toate animalele vorbesc, iar oamenii care le ascultă vor muri.
O tradiție veche ne spune, de altfel, că în Ajunul Sfântului Andrei copii din flori se vor face strigoi.
Se știe despre strigoi sau strigoaice că sunt duhuri de bărbați sau de femei moarte care, în această noapte, se întruchipează aievea din morminte. Tot strigoi sau strigoaice se mai cheamă și unii bărbați sau femei în viață, care au coadă și care în această noapte își părăsesc cuiburile.
Un vechi obicei ne învață că pentru a ne apăra de aceste duhuri rele trebuie să ascundem coasele, să facem cruce la toate ușile și ferestrele casei cu usturoi și să întoarcem cu gura în jos toate vasele. Totuși, dacă strigoii nu vor găsi un loc pe unde să intre în casă, vor căuta să-i cheme pe cei dinăuntru afară. Strigoii vor veni și vor striga la fereastră: “ai mâncat usturoi?”, iar dacă oamenii îi vor răspunde, acesta îi va muți, iar dacă nu, atunci strigoii se vor îndepărta.
În noaptea de Sfântul Andrei se practică și obiceiuri. “Bocetul Andreiului” este un obicei care atestă suprapunerea sărbătorii creștine a Sfântului Andrei peste Anul Nou. Astfel, fetele, după confecționarea unei păpuși din cârpe, numite Andrei, o așează pe o laviță și încep să o jelească ca pe un mort.
Un alt obicei des întâlnit în noaptea de Sfântul Andrei este acela de a mânca turtă înmuiată în usturoi și de a serba această noapte cu mâncăruri gătite în usturoi.
De Sfântul Andrei femeile fac câte două lumânări și un colac pe care le vor duce la biserică, iar la întoarcere vor lua o lumânare și, cu ea aprinsă, în noaptea de Sfântul Andrei, vor ocoli curtea și oborul vitelor pentru a fi ferite de boli.
🎙️ Există, în Ajunul Sfântului Andrei, o serie de superstiții, dintre care:
👉 În noaptea de Sfântul Andrei nu se mătură casa, că-ți vor mânca lupii vitele,
👉 Cine va lucra în noaptea de Sfântul Andrei sau în ziua de Sfântul Andrei se va îmbolnăvi de ciumă,
👉 În Ajunul Sfântului Andrei se descântă sare: ”se îngroapă sub pragul staulelor de vite, apoi a doua zi se va scoate și se va da vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare”,
👉 După cum va fi vremea în noaptea de Sfântul Andrei așa va fi și iarna care a început,
👉 Dacă în noaptea de Sfântul Andrei luna va fi plină și cerul senin, iarna va fi moinoasă,
👉 Dacă în noaptea de Andrei luna va fi plină și cerul întunecat, dacă va ninge sau va ploua, peste iarnă vor fi zăpezi mari și grele.
O sară liniștită la tătă suflarea! 🇷🇴
👉 www.youtube.com/c/IosifCiunterei ”
