Congresul Partidului Național Liberal va avea loc cel mai probabil în septembrie-octombrie, a anunţat, marţi, preşedintele partidului, Ludovic Orban.
„Congresul PNL, conform statutului, se convoacă – este un Congres obişnuit, ordinar, normal – în anul de după alegerile parlamentare şi presupune alegeri care pleacă de jos în sus. Întâi se organizează Adunări generale în fiecare organizaţie locală, după aceea se organizează Conferinţele judeţene, la care se aleg conducerile judeţene şi după Conferinţele judeţene se organizează Congresul la care se alege conducerea naţională. Calendarul va fi declanşat”, a explicat Orban, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, la nivelul partidului, se fac estimări legate de situaţia epidemiologică privind posibilitatea organizării Adunărilor generale şi Conferinţelor judeţene, deoarece la reuniunile online este „foarte complicat” să se asigure secretul votului.
„Facem nişte estimări legate de situaţia epidemiologică, pentru că este foarte greu să faci online aceste Adunări generale şi Conferinţe judeţene, fiindcă votul de persoană este vot secret şi este foarte complicat să asiguri secretul votului. Pe online nu este acelaşi magnetism, aceeaşi stare care există atunci când au loc adunări.
Vom lua decizia când avem datele şi putem face o anticipare privind evoluţia situaţiei epidemiologice. Cel mai probabil o să înceapă Adunările generale după luna martie, probabil Conferinţele judeţene pe perioada verii şi, cel mai probabil, alegerile efective, Congresul în luna septembrie, octombrie”, a spus Ludovic Orban.
Mai candidează Orban pentru șefia PNL?
Întrebat dacă va candida la Congres, el a răspuns: „Am preluat PNL într-un moment greu, după o înfrângere în alegeri, când partidul avea 17-18% în sondajele de opinie. Am câştigat alegerile pentru Parlamentul European, referendumul pe justiţie iniţiat de preşedintele Iohannis, (…), am câştigat alegerile prezidenţiale cu cel mai mare scor pe care l-a obţinut un candidat de dreapta, alegerile locale în condiţiile în care ne-am luptat cu 21 de baroni roşi şi aproximativ 1.700 şi ceva de primari PSD.
La parlamentare, chiar dacă nu le-am câştigat, după alegeri am negociat formarea unei majorităţi şi PNL este principalul partid de guvernământ, care deţine funcţia de premier, are practic jumătate dintre miniştri care compun Guvernul. De asemenea, (…) preşedintele, premierul şi preşedintele Camerei Deputaţilor sunt reprezentanţi PNL”.
El a fost întrebat şi cu privire la solicitările de demisie venite din partea unor liberali. „Nu am obiceiul să comentez public şi să polemizez cu colegii mei. În forurile statutare oricând discut. Pe de altă parte, eu cunosc foarte bine PNL, atmosfera din PNL şi niciunui membru al PNL nu îi plac aceste ieşiri publice. Principala misiune a PNL este aceea de a asigura o guvernare care să permită înfrângerea acestei pandemii, o relansare economică cât mai rapidă şi cât mai susţinută”, a afirmat Orban.
Preşedintele PNL a spus că nu le-a cerut filialelor să precizeze dacă îl susţin pentru un nou mandat în fruntea partidului.
Reamintim că în interiorul Partidului Național Liberal au fost mai multe discuții referitoarea la viitori candidați care vor să-i ia locul fostului premier Orban. Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan a afirmat că nu exclude posibilitatea unei candidaturi.
De la Cluj, edilul Emil Boc, a fost categoric și a dezmințit unele zvonuri care îl dădeau drept viitorul președinte al liberalilor.
