Potrivit datelor provizorii pentru 2021 furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) anul trecut consumul de motorină a fost de 6,2 mil. tone, cu 18% mai mare faţă de cel din 2020 şi peste cel din 2019, astfel că cel puţin pe acest segment impactul crizei sanitare a fost pe deplin absorbit.
Pe zona de benzină, cererea a fost de aproape 1,3 milioane de tone, peste cea din 2020 şi uşor mai mică faţă de cea din 2019. Această revenire per ansamblu a cererii s-a suprapus şi peste creşterea preţurilor, dar la final apetitul de mişcare a fost mai mare decât scumpirile aplicate.
„În 2021, comparativ cu 2020, media cotaţiilor Platts exprimate în USD (moneda de referinţă) a înregistrat o creştere de 60% pentru motorină, respectiv, o creştere de 75% pentru benzină. În monedă naţională, cotaţia internaţională a motorinei a crescut cu 57%, iar cotaţia internaţională a benzinei a crescut cu 72% faţă de anul 2020“, se arată în datele publicate de Rompetrol Rafinare, companie membră a grupului KMG International, care administrează cea mai mare rafinărie din România, Petromidia.
Revenirea apetitului de consum se va menţine cel puţin în următoarea decadă, spun cele mai mari companii petroliere locale, în ciuda popularităţii de care se bucură în acest moment mobilitatea electrică.
„Cererea de benzină şi motorină va fi determinată de o creştere a gradului de motorizare, care în România este în prezent la doar două treimi din media UE. Se preconizează că toate cele trei tipuri de carburanţi – motorină, benzină şi jet – vor înregistra o cerere mai mare până în 2030, comparativ cu 2019“, se arată în raportul pe 2021 publicat recent de OMV Petrom, cel mai mare jucător din segmentul petrolier local. Cu un portofoliu de 561 de benzinării sub brandurile Petrom şi OMV, OMV Petrom avea la finalul anului trecut o cotă de piaţă de 31% din comerţul cu amănuntul de carburanţi.
Benzina va beneficia de o penetrare mai accentuată şi de un impuls puternic către maşini hibride. Cererea de motorină va creşte, de asemenea, datorită utilizării sale extinse în transportul comercial şi a importurilor continue de maşini second-hand pe motorină din Europa de Vest. Combustibilul pentru avioane (jet) va ajunge la un nivel mai mare faţă de cel din 2019 datorită intensificării transportului aerian. După 2030, presiunea asupra combustibililor fosili se va intensifica, iar cererea de motorină şi benzină este de aşteptat să scadă, în timp ce consumul de jet va avea o creştere continuă până în 2040, deşi într-un ritm mai lent, date fiind dificultăţile mai mari în înlocuirea acestuia în comparaţie cu combustibilii tradiţionali utilizaţi în transportul rutier.“
Estimările pornesc de la faptul că România este în acest moment pe ultimul loc la nivelul UE în ceea ce priveşte gradul de motorizare. Potrivit celor mai recente informaţii, România are 355 de maşini la mia de locuitori în timp ce media europeană este de 569 de vehicule la mia de locuitori. În Italia, de exemplu, gradul de motorizare este de 655 de maşini la mia locuitori, în timp ce în Polonia acesta este de 642 de maşini la mia de locuitori.
Dincolo de partea de mobilitate electrică, ce va avea o contribuţie directă în reducerea nivelului de emisii pentru sectorul transportului, biocombustibilii sunt văzuţi la rândul lor ca un segment de creştere.
Biocombustibilii pot contribui în mod semnificativ la reducerea emisiilor în transportul rutier şi aviaţie.“
„Compania intenţionează să depăşească 15% biocombustibil din producţia totală de combustibil în 2030. Ţintim 150 mii t/an producţie de etanol celulozic din paie până în 2030, valorificând avantajul competitiv al României în ceea ce priveşte disponibilitatea şi costul paielor, datorită sectorului agricol extins al ţării. În plus, analizăm oportunităţi adiţionale de a folosi deşeurile de produse agricole pentru producerea de combustibil sustenabil pentru aviaţie şi motorină regenerabilă, vizând o producţie de 450 mii t/an în 2030“, se mai arată în raportul OMV Petrom.
sursa : Mediafax
