𝕮𝖆𝖘𝖙𝖊𝖑𝖚𝖑 𝖀𝖌𝖗𝖔𝖓 – 𝓾𝓷 𝓬𝓪𝓵𝓮𝓷𝓭𝓪𝓻 𝓪𝓵 𝓲𝓾𝓫𝓲𝓻𝓲𝓲 –
De când mă știu sunt fascinată de conacele boierești și de castele. Au o mireasmă aparte și, în același timp, o doză de mister care te atrage, în mod bizar, ca un magnet. Adesea spun că dacă vreodată voi avea foarte mulți bani îmi voi cumpăra un asemenea conac, îl voi restaura și îl voi deschide publicului larg pentru a-i face cunoscuta istoria și pentru a-i reda farmecul acelor vremuri în care bunul gust, eleganța și rafinamentul estetic erau cartea de vizită a nobililor din înalta societate europeană.
Dar până adun eu banii pentru conac 
am zis că ar fi mai bine, pentru început, să vizitez conacele/castelele aflate în patrimoniul românesc pentru că, har Domnului, avem suficient de multe și nemaipomenit de frumoase încât ne putem mândri cu ele. Și uite așa am ajuns la Conacul baronului Ugron, conac cunoscut și sub numele de Castelul Calendar despre care se spune că ar avea 356 de ferestre – câte o ferestră pentru fiecare zi din an, 4 turnuri – simbol al celor 4 anotimpuri, 52 de camere – câte o cameră pentru fiecare săptămână din an, 7 terase – cât 7 zile dintr-o săptămână și 12 holuri – simbol al fiecărei luni dintr-un an.
Conacul transilvănean a cărui construcție a început în anul 1911, în Zău de Câmpie/județul Mureș, s-a născut dintr-o frumoasă poveste de dragoste ce îmi aduce aminte de mausoleul Taj Mahal, superba bijuterie arhitecturală ridicată de Șahul indian Jahan Întâi din dragoste nemărginită pentru iubita lui soție, frumoasa Mumtaz Mahal. Asemeni istorisirii indiene și în povestea noastră un voinic nobil austro-ungar se îndrăgostește de o prințesă rusoaică iar în numele iubirii lor decide să ridice acest frumos conac; cu rol de reședință de vară – al cărui stil arhitectural este fidel castelelor medievale franceze. Legenda castelului Calendar spune că pe vremea aceea ambasadorul Austro-Ungariei în Imperiul Rus, era un baron pe numele său István Ugron. Și vrednicul nostru nobil, în nenumăratele sale vizite oficiale cu iz diplomatic, în Rusia Imperială a țarului Nicolae al II-lea, a avut ocazia să cunoască familia regală, adică pe țarina Alexandra Feodorovna și pe fiicele cuplului imperial.
Se pare că baronului Ugron i-a întrat în suflet una din prințesele de Romanov iar cei care astăzi narează povestea lor de dragoste, prin viu grai, spun că și tânără prințesă i-ar fi împărtășit dragostea baronului nostru. Însă, pentru a se asigura că iubirea nobilulului austro-ungar este una autentică și sinceră, prințesa a decis să îl supună unor teste de anduranță emoțională pe care Ugron s-a străduit să le treacă cu brio până în momentul în care a cedat și a decis să înceteze, o perioadă de timp, în a-i mai face curte prințesei. Numai că povestea lor de iubire neîmplinită a fost curmată brusc, în 1917, când Rusia țaristă este acaparată de către bolșevicii care în timpul Revoluției Ruse îi sechestrează pe toți membrii familiei imperiale ca mai apoi să-i ucidă. Doborât de durere și îndoliat, baronul se retrage din viața publică.
De-a lungul timpului Conacul Ugron a avut diverse în trebuințări fiind pe rând sanatoriu pentru bolnavii de TBC, școală și depozit de cereale, iar în ultimii ani casă de copii. Azi, din păcate, Castelul Calendar este una dintre acele clădiri istorice dezafectate și lăsate în paragină însă vestea bună este; am aflat de la îngrijitorul conacului – că urmează o perioadă de reabilitare a clădirii. Se pare că va fi restaurat, conacul, și va fi transformat într-un muzeu, cu sprijinul autorităților locale din județul Mureș. Deci, dacă încă nu se află pe agenda voastră de călătorii este cazul să îl notați pentru că, fără doar și poate, Conacul Ugron este acel loc #MusaiDeVizitat care poate deveni o frumoasă pagină în albumul vostru de amintiri.
Amalia Pop
