România va trece la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu 60 de minute. Regula rămâne în vigoare, deși Parlamentul European a votat în 2019 pentru eliminarea schimbării sezoniere. Propunerea nu a devenit lege: statele membre nu au convenit asupra unei poziții comune în Consiliul UE. Între timp, un studiu realizat pentru Comisia Europeană analizează acum ce efecte ar avea păstrarea permanentă a orei de vară sau a orei standard.
Dincolo de ajustarea ceasurilor, subiectul rămâne unul dintre cele mai dezbătute aspecte ale calendarului european. Când se trece la ora de iarnă în 2026 În ultima duminică din octombrie, 25 octombrie 2026, ora 04:00 va deveni ora 03:00 în România.
Directiva europeană stabilește încheierea perioadei orarului de vară la ora 01:00 în timp universal, moment care corespunde orei 04:00 în România, înainte ca ceasurile să fie date înapoi.
Noaptea de sâmbătă spre duminică va avea astfel o oră în plus. Directiva 2000/84/CE stabilește un moment comun pentru începerea și încheierea orarului de vară în statele membre. Ora indicată de ceas este însă diferită de la o țară la alta, în funcție de fusul orar; România se află în fusul orar al Europei de Est.
De ce nu a fost eliminată schimbarea orei
Comisia Europeană a propus în 2018 renunțarea la modificarea sezonieră a ceasurilor. În martie 2019, Parlamentul European a susținut propunerea, cu perspectiva ca practica să înceteze în 2021. Votul nu a schimbat însă legislația deoarece pentru adoptarea noii directive este necesar și acordul Consiliului UE, care nu și-a stabilit încă poziția.
În lipsa unei noi reglementări, statele membre continuă să aplice calendarul actual: trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard în ultima duminică din octombrie.
De ce a lansat Comisia Europeană un nou studiu
Discuțiile privind eliminarea schimbării sezoniere a orei au stagnat în Consiliul UE în 2019, după propunerea înaintată de Comisia Europeană cu un an înainte. Subiectul a revenit în atenție în 2025, când președinția poloneză a Consiliului a propus testarea, timp de doi ani, a păstrării orei de vară în întreaga Uniune.
Propunerea a fost examinată într-un grup de lucru, iar reprezentanții statelor membre au cerut analize suplimentare care să sprijine o eventuală decizie. În urma acestei solicitări, în februarie 2026 a fost lansat un studiu realizat pentru Comisia Europeană privind efectele renunțării la modificarea ceasurilor de două ori pe an.
Ce urmărește studiul
Cercetarea examinează ce s-ar întâmpla dacă statele membre ar păstra permanent ora de vară sau pe cea standard. Sunt analizate atât renunțarea coordonată la schimbarea ceasurilor în întreaga UE, cât și situații în care țările ar face alegeri diferite. Studiul ia în calcul inclusiv apariția unor noi diferențe de oră la granițele dintre statele membre sau în raport cu țări din afara Uniunii. Evaluarea acoperă efectele economice, sociale și de mediu, în special asupra pieței interne, economiilor de energie, transporturilor și sănătății publice.
În prima etapă, desfășurată între februarie și aprilie 2026, au fost consultate autoritățile statelor membre și au fost definite zece scenarii pentru analiză. Etapa următoare este dedicată colectării de date suplimentare, inclusiv de la organizații din domeniile vizate.
Potrivit documentului prezentat Consiliului UE în iunie, studiul ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026. Concluziile sale vor putea fundamenta discuțiile viitoare, dar nu modifică regulile în vigoare pentru trecerea la ora de iarnă din 25 octombrie 2026.
