Sebastian Burduja: „Nu trebuie să depindem de alții”
România se confruntă cu riscul unor pene de curent „pe scară largă”, avertizează Ministerul Energiei, din cauza dependenței crescute de importurile de energie. Potrivit unei note de fundamentare a unei hotărâri de Guvern, experții ministerului subliniază că există un risc real de suprasolicitare a sistemului energetic național, ceea ce poate duce la defecțiuni tehnice, căderi de tensiune sau întreruperi majore în alimentarea cu energie electrică. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că soluția pe termen lung este investiția în noi capacități de producție internă, pentru a reduce dependența de importuri și a asigura securitatea energetică a țării.
Potrivit datelor furnizate de Transelectrica, România se confruntă cu dificultăți în a-și acoperi consumul de energie în perioadele fără soare sau vânt, când sursele regenerabile (solară și eoliană) nu sunt disponibile. De exemplu, la data de 9 decembrie, în jurul orei 17:00, consumul de energie electrică ajunsese aproape la 8.500 de MW, în timp ce producția națională era de doar 6.300 de MW. Astfel, un sfert din necesarul de energie era acoperit prin importuri.
Aceeași situație a fost raportată și dimineața, la ora 9:00. Aceste probleme semnalează o vulnerabilitate a sistemului energetic românesc, care depinde tot mai mult de importuri pentru a face față cerințelor interne. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat această situație :
„Noi trebuie să ne acoperim consumul național din ceea ce producem, plus, eventual ceea ce importăm. Este adevărat că, atunci când bate vântul, când strălucește soarele, lucrurile acestea ne ajută. În același timp, apelăm și la importuri, mizând pe o abordare prudențială a rezervei de apă din lacurile de acumulare, respectiv a rezervei de cărbune. Noi am putea în mod teoretic acum să nu importăm nimic, dar ar însemna să creștem producția hidro utilizând această rezervă din lacurile de acumulare, respectiv producția pe cărbune”, a transmis Sebastian Burduja.
Ministrul Energiei a mai explicat că nu ar fi o soluție valabilă pe termen lung, deoarece „problema structurală și fundamentală este că România nu a investit timp de zeci de ani în noi capacități de producție”.
Mai mult, din cauza secetei excesive, întreaga regiune a Europei Centrale și de Est se confruntă cu costuri destul de mari. „A fost un an secetos și a afectat producția hidro inclusiv la noi în țară și în același timp n-am beneficiat anul acesta de aportul energiei eoliene la nivelul anului trecut.
În acest context, lumea aleargă după energie în această regiune și, nefiind o piață europeană integrată, din cauza lipsei interconexiunilor în zona Austria-Slovacia, deci în zonele de tranzit din centrul Europei, s-a creat o presiune pe preț pentru toată regiunea. Noi nu trebuie să depindem de alții din perspectiva securității energetice și ca să avem un preț mai mic la facturi pe termen mediu, singura soluție este să investim noi capacități de producție”, a adăugat ministrul.
