Avertisment pe piaţa carburanţilor: motorina s-ar putea scumpi, iar unele staţii ar putea rămâne temporar fără stocuri
Preţul motorinei ar putea urca în următoarele zile până la 9,4 – 9,6 lei pe litru, iar unele staţii de alimentare ar putea rămâne temporar fără stocuri de carburanţi, pe fondul tensiunilor de pe piaţa internaţională a petrolului şi al alimentărilor preventive, avertizează preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.
Vacanţa de 1 mai vine la pachet cu creşteri de preţ şi potenţială penurie locală, ceea ce trebuie să atragă vigilenţa celor care pleacă de acasă. Nu este vorba dacă se va scumpi motorina, ci cât de repede. Piaţa petrolului a reintrat într-o zonă de risc, iar efectele se simt deja în buzunarele şoferilor români.
Barilul de ţiţei Brent stă agăţat în jurul a 110 dolari, împins în sus nu de o economie în plin boom, ci de instabilitate şi frică. Intervalul realist pentru următoarele zile – 106 până la 116 dolari – spune totul. Piaţa nu mai este despre echilibru, ci despre nervi. Iar nervii costă”, susţine specialistul.
Creșteri treptate, dar constante la pompă Potrivit acestuia, deşi preţul nu urmează perfect evoluţia petrolului, direcţia rămâne clară. „Cu un nivel actual în jur de 9,3 lei pe litru, următoarea mişcare este aproape inevitabilă – motorina merge spre 9,4 – 9,6 lei/l în doar câteva zile. Nu vorbim despre o explozie, ci despre ceva mai perfid, o scumpire lentă, constantă, aproape zilnică”, a precizat Chisăliţă.
În opinia sa, există şi un scenariu mai optimist, însă tot mai puţin probabil. „Dacă tensiunile externe se calmează brusc, iar petrolul corectează, preţurile ar putea stagna sau chiar scădea uşor, însă acest scenariu devine din ce în ce mai fragil”, a explicat el.
În schimb, un scenariu negativ pare mai realist, mai spune acesta.
„Mult mai realist este celălalt scenariu, o nouă escaladare, o nouă panică în piaţă şi motorina care împinge fără ezitare spre 10 lei pe litru. Pragul psihologic nu mai este o întrebare de «dacă», ci de «când». Concluzia e simplă şi deloc confortabilă: România nu controlează preţul carburantului, doar îl încasează. Iar în următoarea săptămână, direcţia este una singură – în sus”, a adăugat preşedintele AEI.
Staţii fără carburant şi efectul de panică Analiza atrage atenţia că problema nu este lipsa efectivă a motorinei, ci dezechilibrul de distribuţie. „Săptămâna trecută, aproximativ 60 de staţii Petrom au rămas fără motorină standard, pe fondul unor preţuri mult mai mici decât la competitori; compania a vorbit despre situaţii punctuale şi temporare, nu despre lipsă naţională.
Problema reală este alta: când o reţea vinde motorina cu zeci de bani mai ieftin, clienţii migrează masiv acolo. Stocurile locale se golesc, cisternele nu pot reaproviziona instant, iar staţia rămâne «fără motorină»”, a explicat Chisăliţă. Guvernul a introdus plafonarea adaosului comercial şi alte măsuri de control, însă acestea au efecte secundare, susţine specialistul.
„Astfel de intervenţii au un efect secundar: comprimă marjele, schimbă comportamentul companiilor şi pot face distribuţia mai rigidă. Operatorii nu mai concurează relaxat; îşi apără stocurile, cash-flow-ul şi riscul de înlocuire la preţuri mai mari”, a arătat el.
O piață fără „tampon” de siguranță În concluzie, piaţa carburantului funcţionează la limită, fără rezerve de echilibrare.
„Rompetrol intră acum în aceeaşi logică. Dacă lipsurile apar şi la al doilea mare jucător, nu mai putem vorbi doar despre un accident Petrom. Vorbim despre o piaţă care funcţionează la limită, unde orice diferenţă de preţ, orice întârziere logistică sau orice val de alimentări poate goli staţii întregi
. România nu este neapărat fără motorină. România este fără tampon. Iar când o piaţă fără tampon este lovită de geopolitică, plafonări, cerere nervoasă şi diferenţe mari de preţ, prima victimă nu este rafinăria, ci pompa”, a adăugat Chisăliţă.
