Am facut scoala in comunism.
Am avut in fiecare ciclu cate 35 de colegi de clasa. Profesorii nu innebuneau din cauza asta.
Notele erau de toate felurile, Ca sa iei un 9 sau un 10 trebuia sa inveti pe branci, frate.
„10 pe linie” era, practic, inexistent.
Nu am avut niciodata extemporale anuntate. Cand profesorul venea cu lucrarile corectate acceptam nota fara cracnire. Nici nu putea fi vorba despre vreun „domn profesor, vreau si eu sa’mi mai puneti o intrebare ca sa’mi maresc nota”.
Toate notele de la lucrari erau trecute in catalog.
Daca invatai erai primul in clasa fara sa conteze cu ce se ocupa mama sau tata.
Manualele erau baza, nu mergeam la scoala ca sa ne dicteze profesorul lectia pe care a „conceput’o” in primul an de meserie.
Dintre absolventii de gimnaziu foarte putini erau anafabeti functional. La absolventii de liceu nu se punea aceasta problema.
Multi par deranjati de afirmatia ca toate astea se intamplau in comunism. Nu le place lor, multi nu au habar de ce, sa spui ceva bun despre perioada comunista.
Pai, mai „baieti”, adevarul nu tine cont de ce v’ar placea voua sa auziti. … 🙂