Proiectul care extinde ordinul de protecție a trecut de Senat. Alina Gorghiu: România are 160 de cazuri de violenţă domestică pe zi
Proiectul iniţiat de Guvern, care extinde ordinul de protecție la 12 luni, a fost adoptat luni de Senat. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, spune că au fost emise peste 16.000 de ordine de protecţie până la 1 septembrie și că România are 160 de cazuri de violenţă domestică pe zi
160 de cazuri de violenţă domestică pe zi în România. O statistică tristă pe care trebuie să o oprim! Extinderea ordinului de protecţie, pentru orice victimă a violenţei de orice fel, adoptată astăzi (luni – n.r.) de Plenul Senatului. La nivel naţional, până la 1 septembrie, au fost emise 8.629 de ordine de protecţie provizorii şi 7.814 de ordine de protecţie. Cu toate acestea, sunt foarte multe femei, care, de frică sau din alte motive, nu au curaj, aleg să-şi ducă suferinţa acasă, singure, tăcute şi în durere. (…) O societate mai sigură are nevoie de legi solide şi acest proiect este un pas înainte”, spune Alina Gorghiu
Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol prin acte de violenţă din partea unei alte persoane poate solicita instanţei (personal sau prin reprezentant legal) emiterea unui ordin de protecţie, care poate fi emis pentru o perioadă de 12 luni, prevede un proiect iniţiat în acest sens de Guvern, adoptat luni de Senat. Cererea de emitere a ordinului de protecţie poate fi introdusă în numele victimei şi de procuror şi de reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor infracţiunilor.
Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 12 luni de la data emiterii acestuia. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de 12 luni de la data emiterii ordinului”, prevede un amendament însuşit de comisiile de specialitate, la întocmirea unui raport comun la proiectul de lege privind ordinul de protecţie.
Potrivit iniţiatorului, raţiunea introducerii reglementării privind ordinul de protecţie este crearea unui instrument juridic eficient, similar celui pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, deoarece în legislaţia în vigoare, pentru victimele actelor de violenţă, altele decât cele din sfera domestică, există doar protecţie penală.
„Având în vedere, pe de o parte, eficienţa dovedită în practică a ordinului de protecţie reglementat de Legea nr.217/2003 şi, pe de altă parte, faptul că atât acest ordin de protecţie, cât şi cel care face obiectul prezentului act normativ, apără acelaşi set de valori, respectiv viaţa, integritatea fizică şi psihică şi libertatea persoanei se impune reglementarea unui regim juridic similar celor două instrumente şi adaptat totodată, atunci când este cazul, la situaţia specifică”, se arată în expunerea de motive.
Noile reglementări cuprind măsuri care vizează respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, mai exact a dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică al persoanelor care sunt victimele unor acte de violenţă fizică sau psihică. Prevederile legale vor contribui la identificarea timpurie a acţiunilor sau comportamentelor deviante ale agresorilor şi la aplicarea unor măsuri de prevenţie speciale, destinate acestora.
Prin ordinul de protecţie pot fi dispuse şi o serie de măsuri, precum evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună ori interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic, măsuri care, prin natura lor, au ca efect o restrângere temporară a unor drepturi şi libertăţi ale agresorului.
Ordinul de protecţie poate cuprinde una ori mai multe dintre următoarele măsuri – obligaţii sau interdicţii:
„evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună; reintegrarea victimei şi, după caz, a membrilor familiei acesteia, în locuinţa comună;
obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
obligarea agresorului de a preda poliţiei armele, componentele esenţiale şi muniţiile deţinute, documentele în care acestea sunt înscrise, precum şi autorizaţia/autorizaţiile de procurare a armelor emisă/emise pe numele acestuia. Instanţa de judecată poate dispune şi alte măsuri, de exemplu, consilierea psihologică, psihoterapie şi poate recomanda internarea voluntară sau, după caz, poate solicita internarea nevoluntară, în condiţiile legii”, conform expunerii de motive.
În proiect se menţionează că judecata în astfel de cauze se face de urgenţă, iar asistarea victimei şi a agresorului este obligatorie. În caz de urgenţă deosebită, instanţa poate emite ordinul de protecţie şi fără citarea părţilor, iar hotărârea prin care se soluţionează cererea de emitere a ordinului de protecţie este supusă numai apelului. Revocarea ordinului de protecţie poate fi solicitată, în condiţiile stabilite de lege, de persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecţie.
Conform unei propuneri admise la textul de act normativ, „Dacă pe ordinul de protecţie provizoriu s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta nu are asigurată cazarea din altă sursă, i se va asigura de îndată informarea şi orientarea, la cererea sa, către centrele rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost sau adăposturile de noapte, gestionate de autorităţile administraţiei publice locale, sau orice alt loc adecvat.
În situaţia în care agresorul solicită cazarea într-un centru rezidenţial din categoria celor menţionate mai sus, acesta va fi orientat şi condus de îndată către centrele rezidenţiale gestionate de autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, către alte centre sociale adecvate de către echipa mobilă prevăzută la art.51 din Legea nr.217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice, care se aplică în mod corespunzător”. Proiectul legislativ privind ordinul de protecţie va fi dezbătut şi supus votului în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.
sursa digi 24
