Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este una dintre cele mai importante sărbătorile ale creștinătății, acesta fiind pomenit pe 29 august, zi care încheie anul bisericesc. Potrivit calendarului ortodox, la acest praznic credincioșii păstrează câteva tradiții și obiceiuri pentru a le merge bine până la finalul anului.
Zi de post și de rugăciune, în această zi de sărbătoare, creștinii ortodocși de pretutindeni păstrează câteva rânduieli încă din vechime. Trecută cu cruce roșie în calendarul ortodox, sărbătoarea vine cu o serie de interdicții, cei care nu respectă regulile fiind aspru pedepsiți.
Așa se face că, pe lângă faptul că în această zi nu se spală, nu se calcă și nu se coase, există și alte obiceiuri pe care oamenii le păstrează și acum. Printre acestea se numără unul dintre cele mai vechi obiceiuri, acela de a duce la Biserică alimente pentru a fi sfințite.
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Obiceiuri, tradiții și interdicții
Merele, perele, strugurii sau castraveții sunt poamele pe care credincioșii le duc la slujba de la Biserică pentru a fi sfințite. Ulterior, acestea se împart celor flămânzi și săraci, precum și copiilor și persoanelor în vârstă.
Se spune că fructele se oferă în amintirea sufletelor plecate dintre cei vii, în timp ce strugurii și pâinea caldă se împart pentru bunăstarea familiei, pentru liniște în casă și pentru spor la toate activitățile pe care le întreprindem până la finalul anului.
Printre obiceiurile care se păstrează din moși-strămoși se numără și faptul că în această zi de mare sărbătoare credincioșii nu folosesc cuțitul pentru a tăia pâinea, ci totul se rupe cu mâna. În plus, nu se mănâncă preparate din varză pentru că o veche tradiție spune că lui Ioan Botezătorul i s-a tăiat capul pe varză de 7 ori și a înviat.
