Sarbatoarea Pogorarii Sfantului Duh este considerata data de nastere a Bisericii Crestine, fiind sarbatorita in fiecare an intr-a opta duminica de dupa Paste. Esenta aceastei zile din an inglobeaza coborarea Sfantului Duh asupra Apostolilor precum si asupra Bisericii crestine. Aceasta sarbatoare cu data mobila mai este cunoscuta si sub denumirea de Rusalii sau Cincizecime (datorita celor cincizeci de zile dintre Paste si Rusalii).
Provenienta Rusaliilor
Se poate afirma ca Sarbatoarea populara a Rusaliilor a fost preluata de la romani, fapt sustinut de insusi etimologia cuvantului. Romanii, an de an, in prima jumatate a lunii mai comemorau “Rosalia” – Sarbatoarea Rozelor, aceasta fiind dedicata atat trandafirilor (adica vietii si frumusetii), cat si cultului mortii. Ulterior, aceasta sarbatoare a fost preluata de catre daci in timpul cuceririlor romane. Dacii au luat Rosalia si au transformat-o pe parcursul timpului intr-o sarbatoare formata din noua zile, sarbatoare si ea tot ambivalenta: pe de-o parte se comemorau mortii prin pomene funerare bogate, iar pe de alta, se celebra noul cult solstitial al soarelui menit sa aduca recolte bogate, prosperitate si sanatate.
In acest mod, impreuna cu incarcatura de elemente precrestine, Rosalia a fost absorbita de catre cultura populara romaneasca fiind ulterior asimilata cu sarbatoarea Coborarii Sfantului Duh.
Ce sunt “Rusaliile” de fapt?
Fiinte mitice extraordinare, Rusaliile sau Rusalcele sunt niste fecioare frumoase, imbracate in vestminte stravezii care isi fac aparitia mai cu seama in perioada verii. In traditia romaneasca, Rusalcele sau Rusaliile au fost denumite lele.
Se spune ca acestea s-ar prinde in hore, departe de ochii oamenilor prin paduri si zone muntoase isolate, iar pe locul unde aceste fiinte danseaza, se spune ca pamantul ramane ars. De fapt, credinta in horele ielelor este foarte veche, posibil la fel de veche precum cea conform careia exista noua iele, fiecare dintre ele fiind responsabile de cate un ritm folcloric. In traditia populara, pentru a se proteja de Rusalii, oamenii purtau la ei frunze de pelin sau fire de usturoi si isi umpleau locuinta de leustean. Fiind cunoscute totodata si ca fiinte care controleaza apele, oamenii evitau sa se scalde in sambata din ajunul sarbatorii de teama de a nu se ineca.
De fapt, cand vine vorba de Rusalii, este cunoscut faptul ca acestea ar avea doua fete. Fie se “materializeaza” in niste fiinte tinere si extraordinar de frumoase, fie in niste batrane urate si garbovite, aducatoare de rau si de necaz. Personalitatea ambivalenta a acestor creaturi mitice rezoneaza cu dubla insemnatate a Rusaliilor: viata si moartea. Ba mai mult, in unele zone, lelele sunt cunoscute ca si ursitoare ale copiilor precum si prezicatoare ale mortii.
Legenda spune …
Ca daca ielele sunt zarite de catre vreun muritor, sau daca cineva calca pe pamantul ars unde au dansat ele, atunci acea persoana se va imbolnavi de o boala numita “luat de Rusalii” al carui panaceu era celebrul dans al Calusarilor.
Obiceiuri si datini de Rusalii
Crestinii sarbatoresc Rusaliile pe parcursul a trei zile in regiunea Transilvaniei si a Moldovei, sapte zile in cea a Munteniei si a Olteniei, si timp de opt zile in zona Banatului.
In ajun de Rusalii se comemoreaza Mosii de Vara, prin care se crede ca sufletele mortilor se intorc in lumea lor, mai cu seama in contextul in care sufletele lor se considera ca isi pararesc mormintele in Joia Mare (de dinaintea Sarbatorilor Pascale). Asadar, in ajunul Pastilor sufletele mortilor se intorc in lumea celor vii, iar in ajun de Rusalii, acestea se intorc inapoi in lumea celor morti.
In ziua de Rusalii in anumite regiuni exista obiceiul denumit “udatul nevestelor”.
In cea de-a doua zi de Rusalii, preotii sfintesc apele si stropesc campul pentru ca roadele sa fie ferite de grindina. De asemenea, sunt sfintite ramurile de tei care ulterior vor fi pastrate si ele peste vara, acestea fiind folosite in practicile de alungare a grindinii si furtunilor.
Asadar…
Sarbatoarea Pogorarii Sfantului Duh se impleteste cu Sarbatoarea populara a Rusaliilor, aceasta zi din an fiind intesata atat cu o puternica insemnatate religioasa, cat si cu o vasta simbolistica etnografica.
